Code for Romania a lansat
raportul de cercetare
„Orașe prietenoase”

Code for Romania a lansat joi, 29 iunie, Raportul „Orașe prietenoase" — din cadrul programului Civic Labs, printr-un eveniment transmis live pe canalele asociației. În timpul lansării au fost prezentate în premieră 15 soluții digitale care să suțină atât administrațiile publice, sectorul ONG, cât și comunitățile civice, pentru a dezvolta orașe mai prietenoase și mai incluzive.

Raportul scoate în evidență nevoia tot mai acută de regândire a spațiului urban cu o abordare care se centrează pe fiecare individ. Așadar, cercetarea s-a dezvoltat pornind de la două întrebări: Ce e totuși un oraș prietenos și spre ce ar trebui să ne îndreptăm? Raportul prezintă metodele de intervenție care sunt necesare pentru a dezvolta un urbanism contemporan, mai puțin haotic, mai incluziv și axat pe bună starea celor care-l trăiesc.

Raportul poate fi citit AICI.

Urbanizarea forțată în perioada comunistă a schimbat structura socială din România, iar căderea regimului a adus schimbări profunde în orașe.

Planificarea urbană, privită cu suspiciune după Revoluție, a fost abandonată, iar dezvoltarea s-a desfășurat haotic, afectând atât interiorul, cât și periferia orașelor. Această dezvoltare necontrolată a dus la neglijarea fondului construit și la dependența excesivă de mașinile personale. În urma închiderii fabricilor și a pierderii locurilor de muncă, majoritatea orașelor au intrat în declin demografic, economic și cultural, pierzând o parte din identitatea lor.

Totuși, în ultimii ani, au crescut conștientizarea și importanța planificării urbane, iar aderarea la Uniunea Europeană a impus alinierea obiectivelor de investiții cu planuri strategice mai largi. Câteva repere ale urbanismului contemporan sunt: trecerea de la o infrastructura rutieră, orașul compact și mixul de utilizări, comunitatea și participarea cetățenilor, revitalizarea orașelor existente, protecția mediului și durabilitatea urbană, incluziunea, utilizarea datelor și tehnologiile inovatoare.

Raportul „Orașe prietenoase" evidențiază 21 de probleme punctuale întâlnite în România, precum: expansiunea necontrolată a orașelor care afectează calitatea vieții, degradarea continuă a zonelor centrale și a cartierelor construite în perioada comunistă, dezvoltarea dificilă a planurilor urbanistice generale care limitează dezvoltarea durabilă a orașelor, lipsa coordonării instituționale necesare pentru o planificare urbană integrată, dificultățile cauzate de absența unui cadastru complet în planificarea urbană, presiunea crescută asupra orașelor din cauza numărului în creștere al automobilelor personale și ineficiența în continuare a transportului public, abordarea incoerentă a domeniului locuirii și degradarea fondului de locuințe, precum și prevalența continuă a locuirii informale, dificultățile de accesibilitate la locuințe din cauza costurilor ridicate.

Ca organizație de tehnologie civică, credem că tehnologia trebuie să plece de la nevoile reale ale orașului. Iar pentru a ajunge la acestea, fiecare oraș trebuie înțeles în specificitatea sa, cu resursele, potențialul și aspirațiile locuitorilor săi. Sperăm ca instrumentele pe care le propunem să fie utile orașelor aflate în proces de dezvoltare.

Noile propuneri de soluții digitale:

  • ViaVerde - soluția își propune să ofere infrastructura necesară inventarierii spațiilor verzi și a arborilor dintr-un oraș, cât și să acționeze și ca un liant între administrația locală și cetățeni;
  • Equiville - este o platformă de chirii responsabile care își propune să agrege o comunitate de proprietari și chiriași interesați de închirierea spațiilor locative (pe termen scurt sau lung) într-un mod responsabil și incluziv;
  • Urban Sanctuary - platforma aduce în față infrastructura necesară pentru organizațiile care oferă animale fără stăpân spre adopție, astfel încât să ajungă la cât mai mulți potențiali adoptatori, cât și de a gestiona centralizat tot acest proces;
  • CollabCycle - este o infrastructură digitală pentru cartarea pistelor de biciclete;
  • ReVita Urban - soluția promovează utilizarea eficientă a resurselor publice prin transparentizarea informațiilor despre spațiile sau activele publice neutilizate la nivel local;
  • Șantier.info - platforma își propune să ofere un spațiu pentru transparentizarea tuturor șantierelor din mediul urban din România.

În anii precedenți, Code for Romania a lansat rapoarte altor teme adiacente, cum ar fi pregătirea pentru cutremur, managementul deșeurilor, măsurarea și reducerea poluării. Ele pot fi citite aici.

Civic Labs

„După un exercițiu în echipa Civic Labs, ne-am pus întrebarea: ce înseamnă pentru noi, la nivel individual, un oraș neprietenos? Am început să enumerăm nemulțumirile și frustrările, dar în curând am realizat că avem în față o oportunitate extraordinară.

Reimaginarea peisajului urban din România și modul în care interacționăm cu el reprezintă o șansă pentru noi, echipa Code for Romania, să dezvoltăm și să prototipăm soluții digitale care să îmbunătățească calitatea vieții în orașele noastre și nu numai. Suntem hotărâți să lucrăm pentru un viitor mai bun pentru comunitățile noastre. Vrem să folosim tehnologia și inovația ca să punem umărul la construirea unor orașe mai prietenoase, în care oamenii se simt cu adevărat acasă." - Olivia Vereha, VP of Product la Code for Romania / Commit Global.

Raportul „Orașe prietenoase" este parte din programul Civic Labs, prin care Code for Romania identifică principalele probleme din societatea românească în câteva domenii fundamentale: Educație, Sănătate, Mediu, Grupuri Vulnerabile și Participare Civică. Toate rezultatele prezentate în raport, dar și propunerile de soluții digitale au reieșit atât din cercetare documentară, analiza legislației actuale în domeniul sănătății, cât și din discuții avute cu experți în domeniu. Aflat în al patrulea an de desfășurare, programul Civic Labs îi are ca parteneri strategici pe ING Bank România și LIDL România. Tema „Orașe prietenoase” este sprijinită de JYSK România.

În total, întregul efort dedicat acestei teme însumează 580 ore de cercetare, 21 probleme identificate, 160 ore de incubare, 420 ore de prototipare și 16 soluții depistate.