Respiră adânc. Titlul sună mai dur decât intenționez. Articolul acesta nu e despre a te judeca, ci despre a-ți oferi câteva instrumente practice cu care să faci pace cu o senzație pe care o cunosc bine și pe care, dacă ești antreprenor, probabil o cunoști și tu. Citește până la capăt - merită.
Pe scurt, iată lista principalelor idei ale articolului:
Nu, nu ești singurul care s-a frământat nopți întregi atunci când și-a lansat afacerea sau a ajuns să conducă o echipă pentru prima oară. E normal.
Toate acele întrebări despre reala ta competență, despre lucrurile pe care nu le știi, despre defectele tale pe care cauți să le ascunzi, toate sunt firești si au tulburat nopțile multor altor antreprenori și fondatori. Probabil tuturor.
Apoi s-au adăugat reacțiile defensive, de câte ori cineva insinua sau cel mult părea că insinuează că poate tu nu ai răspunsurile potrivite. Oare te-au deconspirat?
Și-au dat seama că nu erai de fapt cel mai potrivit pentru rol?
Te vei face de râs / rușine?
Și gândurile repetitive că “era mai bine înainte” sunt normale. Tânjești după confortul de tipul “e treaba șefului, el e răspunzător”, nu-i așa?
Toate aceste trăiri sunt părți dintr-un sindrom, sindromul impostorului.
Nu ești neapărat un impostor, dar te simți ca și cum ai fi.
Iar toate gândurile raționale, care îți spun că ești potrivit pentru job, nu pot compensa sau liniști acele frământări…
Și probabil că nici termenul de “sindromul impostorului” nu-ți este străin. Sigur ai avut un prieten care ți-a povestit despre el, sau poate ai găsit un articol pe LinkedIn, nu?
Dar, deși pare un termen destul de popular, parcă în prea puține articole sunt prezentate și modalități de a elimina acest sindrom, sau măcar câteva căi de a face pace cu el. Asta voi încerca să fac eu în restul articolului, așadar mai ai un pic de răbdare!
Dacă vă întrebați care este studiul care stă la baza recomandărilor mele, o să vă dezamăgesc spunându-vă că nu e niciun studiu. Sunt observațiile mele, făcute de sub două pălării diferite: cea a antreprenorului cu un mare sindrom al impostorului, dar și cea a consultantului care stă adesea, de mai bine de 20 de ani, alături de fondatori și antreprenori cu același sindrom.
Primul pas, verificarea tensiunii culturale
Din ce am văzut în proiectele mele de transformare culturală, sindromul impostorului este amplificat și puternic întreținut dacă liderul simte o tensiune culturală puternică. Șansele de tratare a sindromului sunt mici dacă nu se rezolvă mai întâi tensiunea culturală.
Tensiunea culturală este, ca orice tensiune, o diferență între doi termeni.
Pe de o parte, avem aspirația a unei organizații, exprimată de obicei prin speech-urile liderilor și prin manualele de cultură organizațională. Ea conține cuvintele frumoase numite valori la care aspirăm (de genul Echipă, Integritate, Inovație, Customer Centricity, ați prins ideea…).
Pe de altă parte, avem termeni mult mai concreți cu care operăm: propriile observații și propria educație. Ambii termeni pot genera tensiuni culturale prin raportarea lor la aspirațiile declarate.
Simplu spus, dacă ceea ce observi tu cu ochii tăi în această organizație este semnificativ de diferit față de declarațiile ei, vei simți o strângere la stomac și vei strânge din dinți. Asta e tensiunea culturală.
Același sentiment este generat și de nepotrivirea dintre valorile lor și ceea ce ai învățat tu acasă că se face, respectiv că nu se face. Dacă trăiești cu senzația că organizația îți cere să fii ceea ce nu ești sau să faci ceea ce nu se face, tensiunea culturală este instalată și, în funcție de intensitate, poate să determine disengagement-ul, burnout-ul sau, pur și simplu, demisia.
Sfatul meu este “să-ți iei” tensiunea culturală duminică seară, când apar gândurile că mâine o vei lua de la capăt, că te vei duce din nou “la ăia”.
Dacă nodul din stomac este generat doar de mici îngrijorări legate de livrabile sau deadline-uri, atunci ești bine; nu ai motive serioase de frământare.
Dacă nodul din stomac nu trece decât cu un pahar, două, de vin… atunci e posibil ca tensiunea culturală să fie atât de ridicată încât nici nu se poate pune problema eliminării sindromului impostorului.
Oricum, în situația respectivă, sindromul impostorului nu e cea mai mare problemă a ta. Ar fi mai înțelept să adresezi adevărata problemă, adică tensiunea culturală.
Pentru asta, am trei sfaturi, în funcție de gravitate si de circumstanțe:
1. Uită-te pe îndelete la bugetul familiei: rata la casă, școala copiilor etc. Există numeroase dovezi științifice care arată că cu cât este mai încărcat respectivul buget, cu atât are un efect miraculos de reducere a tensiunii culturale.
2. Dacă ești într-o poziție de putere în organizația care îți generează tensiunea culturală, poate a sosit momentul unei intervenții de transformare culturală. Nu vreau să fac un oversell aici, dar știu niște consultanți pricepuți în astfel de proiecte…
3. În cazul în care nu poți aplica nici sfatul 1, nici sfatul 2, probabil că ar fi mai bine să te gândești serios dacă mai poți rămâne în organizația respectivă. Tot ce te rog, dacă o faci, este să nu citezi acest articol ca fiind motivul demisiei tale!
Odată ce tensiunea culturală este sub control, poți trece la pasul doi: cu ce mulțimi de date operăm?
Al doilea pas, clarificarea celor trei mulțimi
Vorbim, de fapt, despre trei mulțimi de comportamente; nu facem matematică aici. Huh!
Prima mulțime este reprezentată de comportamentul ideal la care aspiri. Îți este clar ce se așteaptă de la tine? Ai putea descrie o listă de comportamente dezirabile care definesc poziția ta, plus una de comportamente interzise, care sigur te descalifică?
A doua mulțime ține de evaluarea realistă a situației în care ești. Ce comportamente ar fi necesare pentru a obține rezultate din poziția de leadership pe care te afli? Nu mai vorbim de vreo definiție dezirabilă, ci de una pragmatică, realistă, care vine din experiența ta sau a celor care au mai jucat acest joc înaintea ta. Și această listă ar fi bine să conțină și câțiva “don’ts” (ce nu ai voie să faci dacă vrei să ai șanse să obții rezultate).
A treia mulțime este a ta și numai a ta. Este propria definiție a binelui și a răului. Este ceea ce „se face” vs. ceea ce „nu se face”, greșit vs. corect, frumos vs. urât. Este mulțimea secretă care, pe de o parte, te ajută cu adevărat să iei decizii în viață (unii denumesc această listă „valori reale”), dar te și încurcă (generând fie tensiune culturală, fie sindromul impostorului, fie ambele), atunci când diferă flagrant față de viața ta reală.
Trebuie să mărturisesc că îmi este foarte greu să îmi imaginez cum ar putea un individ să își definească această a treia mulțime fără un ajutor de tipul coach sau terapeut. Deși pare un exercițiu strict personal, doar câțiva oameni au acest tip de capacitate introspectivă încât să își poată genera lista valorilor reale fără un partener de discuție. Sfatul meu este să apelați la cineva care știe și vrea să vă ajute.
Al treilea pas, intersecția celor trei mulțimi
Sindromul impostorului dispare dacă toate comportamentele tale sunt aliniate cu mulțimea numărul 3, valorile reale. Rezultatele vin din mulțimea numărul 2, iar viziunile se construiesc în mulțimea numărul 1.
Prin urmare, orice comportament, care generează rezultate sau contribuie la construcția aspirației, poate fi luat în considerare și merită aplicat doar dacă face parte și din mulțimea 3, cea a valorilor reale.
Se definește astfel un teritoriu de acțiune productiv, dar și sănătos. Să-i spunem „terenul comun”, definit de intersecția celor trei mulțimi. Cât timp alegerile tale comportamentale rămân pe acest teritoriu, vei fi nu numai productiv, ci vei putea privi pe oricine direct în ochi, fără urmă de sindrom al impostorului.
Bonus: Tu ești cel care creează cultura. Folosește asta în avantajul tău.
Spre deosebire de un manager dintr-o corporație mare, tu, ca antreprenor, ai un avantaj enorm: ești arhitectul culturii din propria ta afacere. Tensiunile culturale pe care angajații și managerii tăi le resimt nu sunt date de o structură pe care nu o poți schimba - sunt, în mare parte, rezultatul alegerilor pe care le faci tu în fiecare zi.
Ce poți face concret? În primul rând, aplică pentru tine însuți exercițiul celor trei mulțimi descrise mai sus. Odată ce știi care este “terenul comun” al tău, poți comunica echipei ce valori chiar contează - nu prin discursuri, ci prin comportamentele tale zilnice. Cultura nu se declară, se demonstrează.
În al doilea rând, creează spațiu pentru ca oamenii din echipa ta să își poată exprima propriile valori reale. Un angajat care simte că poate fi autentic la locul de muncă nu generează tensiune culturală, ci energie și loialitate. Acesta este unul dintre cele mai eficiente antidoturi la sindromul impostorului, atât pentru tine, cât și pentru echipa ta.
Un antreprenor care își rezolvă sindromul impostorului și construiește o cultură sănătoasă nu face asta doar pentru el - o face pentru întreaga lui organizație. Și acesta este, poate, cel mai valoros lucru pe care un fondator îl poate oferi echipei sale.
Ești cine ești, iar afacerea ta nu are nevoie să te schimbe - are nevoie de cea mai autentică și mai bună versiune a ta. Și echipa ta merită exact același lucru.
Articol publicat în mai 2026.
Adrian este unul dintre cei mai reputați specialiști din România când vine vorba despre subiectul cultură organizațională. Misiunea lui este să ajute echipele de management, atât pe cele din structurile private, cât și pe cele din sectorul public, să construiască culturi sănătoase, prin care să-și atingă rezultatele dorite fără să-și trateze angajații ca pe niște simple resurse umane. În anul 2000 a fondat Trend Consult, unul dintre liderii industriei de training din România, și în 2023, a lansat SoNexy, rețeaua socială dedicată învățării.
Informațiile regăsite pe acest blog nu sunt o recomandare de acțiune, sfaturi de investiții, informații juridice sau fiscale și nu reprezintă o ofertă de vânzare/cumpărare a oricărui instrument financiar. Ne-am asigurat că acest articol nu conține informații false sau înșelătoare în momentul publicării, dar nu garantăm exactitatea sau gradul de adevăr al acestuia. ING nu își asumă nicio răspundere pentru orice pierdere directă, indirectă sau consecință survenită în urma aplicării informațiilor din acest articol, cu excepția cazului în care se specifică altfel. Orice opinii, puncte de vedere sau estimări aparțin exclusiv autorilor și pot fi modificate fără notificare.
Distribuirea acestei publicații poate fi restricționată prin lege sau reglementări, iar persoanele care intră în posesia acesteia au obligația de a se informa și a respecta restricțiile impuse.
Articolele publicate pe acest blog se supun protecției drepturilor de autor, astfel încât conținutul nu poate fi reprodus, distribuit sau publicat de nicio persoană în niciun scop fără acordul prealabil expres al ING și menționarea sursei. Toate drepturile sunt rezervate.