Construiește reziliență cu AI, când instabilitatea e noul normal

Automatizare și externalizare cu AI: cheia rezilienței business-ului în context geopolitic și fiscal instabil

Am intrat în business ca novice în perioada de glorie a corporațiilor, când mantra era „cel mai constant lucru aici este schimbarea”. Speram să nu ajung să trăiesc această paradigmă în viața de zi cu zi, dar here we are. Nu cred că există think tank care astăzi poate să prezică ce se va întâmpla peste un an, în șase luni, luna viitoare sau chiar săptămâna viitoare; ghicitoarele din cartierele mărginașe ale Bucureștilor ar putea să aibă o șansă mai bună să prezică anumite mișcări în piață decât toți analiștii la un loc. 
Trăim niște vremuri în care agilitatea și reziliența sunt probabil cele mai importante calități pe care un om de business trebuie să și le dezvolte. 

Contextul fiscal european

În toamna lui 2025, Comisia Europeană a publicat un studiu (1) legat de economia Uniunii ce arată că trecem printr-o redresare modestă, dar fragilă. Creșterea PIB la nivelul blocului comunitar este estimată la aproximativ 1,4% pentru anii 2025 și 2026. Sunt mulți factori ce influențează aceste cifre: costurile ridicate ale energiei, incertitudinile legate de politicile comerciale externe, de tarifele pe care Statele Unite le aplică sau nu le aplică, de conflicte, blocarea strâmtorii Urmuz și așa mai departe. Orice schimbare mică de status quo riscă să amplifice inflația și să perturbe lanțurile de aprovizionare, dând peste cap orice forecast economic.

Interdependența economică amplifică orice șoc

În ciuda unora ce strigă la megafoane mesaje suveraniste, economiile țărilor sunt tot mai strâns conectate una de cealaltă. În România resimțim imediat impactul rachetelor și a dronelor ce lovesc vapoare ce transportă petrol, la mii de km distanță, direct la pompă; de la pompă, la costuri ce intră în prețuri; pe care apoi le resimțim la raft în retail, la comenzi în distribuție, costuri operaționale și așa mai departe. Orice „piatră” aruncată în oceanul bine așezat al economiei globale produce tsunami-uri economice peste tot în lume. 

Răspunsul Europei la instabilitate

Însă bătrâna Europă pare că se trezește. Renunțarea la gazul și energia rusească, revigorarea producției industriale și a industriei de apărare prin inițiativa "ReArm Europe/Readiness 2030", dezvoltarea conceptului de AI Regulatory Sandbox unde firmele își vor putea testa algoritmii AI de mare risc – toate aceste inițiative repornesc rotițele economiei europene pentru a o face competitivă. 

EU Inc: un nou model de scalare pentru antreprenori

Și bineînțeles, merită să vorbim de cea mai recentă inițiativă, EU Inc. EU Inc permite antreprenorilor să înregistreze o companie în doar 48 de ore, la un cost sub 100 de euro și fără cerințe minime de capital social. Inițiativa abordează direct problema fragmentării juridice actuale, oferind un vehicul unic pentru scalarea startup-urilor și scale-up-urilor fără a mai naviga prin cele 27 de sisteme naționale, asemănător modelului de succes al Delaware LLC din Statele Unite.

Ce aduce nou EU Inc?  Păi vorbim de proceduri simplificate pentru întregul ciclu de viață al companiei – de la înființare și guvernanță până la atragerea de investiții și restructurări – toate bazate pe un set unic de reguli aplicabile în întreaga UE. Vom avea un „one stop shop” pentru toate procesele și o interfață digitală centralizată la nivel european, reducându-se drastic costurile administrative și eforturile de conformitate, facilitând accesul la capital de risc și talente. Așteptările sunt că peste 300.000 de firme ar putea adopta acest model în următorii 10 ani, generând un impuls semnificativ pentru inovație și creștere economică sustenabilă pe continent. Sunt curios câte astfel de firme vor porni din România – eu cu siguranță voi fi unul din cei care va „sări” în această barcă. 

Oportunitate mare, execuție critică

Există și aici riscuri: succesul inițiativei depinde de execuția legislativă și adaptarea ecosistemului. Din nou, multe lucruri nu se schimbă: atragere de investiții, optimizarea operațională, modelările financiare detaliate, planuri de implementare rămân esențiale pentru succesul unui business fondat sub EU Inc.

Contextul fiscal românesc

Istoric, noi românii avem noroc. Am intrat în Schengen, suntem pe ultimele trepte ale urcării în OCDE, investitorii se uită interesați la România. Deficitul bugetar se reduce, economia românească trece printr-o tranziție structurală de la un model bazat pe consum și forță de muncă intensivă către unul mai intensiv în capital și tehnologie. 

Realitatea fiscală pentru firmele din România

Spun că avem noroc fiindcă avem perspective optimiste în ciuda numeroaselor schimbări fiscale ce tot au avut loc. Și nu au fost puține: plafonul pentru microîntreprinderi s-a redus de la 500.000 EUR la 100.000 EUR, impozitul pe dividende s-a dublat (de la 8% la 16%), TVA-ul a urcat de la 19% la 21% și noi categorii de produse și servicii au „primit” TVA crescut, accizele au crescut etc. Este foarte greu să ții pasul cu astfel de schimbări, dacă nu ai o guvernanță puternică în organizație și o cultură organizațională care să poate absoarbe genul acesta de schimbări ce probabil vor mai veni. Software-ul, hardware-ul, cloud-ul, AI-ul – toate trebuie aliniate la obiectivele de business astfel încât firmele să poată fi mult mai agile decât sunt astăzi. Dar revenim asupra subiectului în cele ce urmează.

Au fost și măsuri pozitive pentru mediul de afaceri, precum bonificațiile date firmelor ce își plătesc impozitele în avans, fondurile europene continuă să vină în România, regăsim multe apeluri dedicate digitalizării IMM-urilor dar și instituțiilor publice unde IMM-urile pot presta servicii de digitalizare sau conexe. 

Și mai este un aspect: suntem vecini cu Ucraina iar firmele românești pot fi în pole-position în inițiativele de reconstrucție ce vor veni cu siguranță. Contează însă să fim în joc și să fim agili. Fiindcă banii vor veni și trebuie să fim cu toții pregătiți să capitalizăm aceste oportunități. 

Paradoxul digital al României

Trăim într-un paradox tehnologic: România are olimpici internaționali la Olimpiada de Informatică, are super-programatori, plin de ingineri IT, avem printre cele mai mari viteze de conectare la internet, însă suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la indicele DESI (2). Sunt mulți factori ce contribuie la acest eșec al României în ceea ce privește digitalizarea atât în sectorul public cât și în cel privat, însă ca antreprenor aleg să privesc oportunitățile uriașe pe care le avem în față de a transforma sectorul privat și sectorul public. 

Am avut șansa să fiu gazda unor mese rotunde, organizate sub patronajul ING – inițiativa She’s Next – unde am răspuns întrebărilor venite de la femeile-antreprenor ce fac parte din acest program, întrebări legate de inteligența artificială și de transformarea digitală. A fost o experiență extraordinară pentru mine, întrucât am avut ocazia atât să văd ce curaj și determinare au femeile-antreprenor și cât de mare nevoie este de ele în sectorul privat din România, dar și ce oportunități avem de dezvoltare. Din păcate, până acum au fost prea puține inițiative de literație digitală în piață, cu efect destul de redus. Mai avem mult până departe. Însă avem șansa să învățăm din greșelile altora – peste 70% din proiectele de transformare digitală eșuează (3). Știm de ce, intuim soluțiile, dar trebuie să ne organizăm.

Problema reală nu este tehnologia

Trebuie să înțelegem în primul rând unde suntem și unde ar trebui să fim. Aș putea scrie romane despre obligația noastră de a înțelege că „merge și-așa” nu mai merge. Văd, din păcate, aceeași abordare de „ad-hoc” în sute de firme românești cu care am șansa să interacționez. Există multe schimbări ce nu sunt documentate, nu se colectează bune practici sau informații despre eșecuri, lucrurile se fac fiindcă „așa am făcut de când mă știu”, „așa trebuie” și nelipsitul „mi-a zis mie cineva că așa este bine”. Soluția la toate aceste provocări nu este una tehnologică, ci una de abordare. De cultură. De „mindset”. Și soluția se numește „guvernanță”. Guvernanța înseamnă, ca să încerc să dau o definiție simplă, modul în care firma operează prin intermediul proceselor documentate, a procedurilor, a căilor de escalare, a rolurilor bine definite, a indicatorilor cheie, a obiectivelor, a strategiei. Un „modus-operandi” documentat la firul ierbii, cu reguli și responsabilități clare. 

AI ca vârf de lance al transformării digitale

Din păcate, AI fără guvernanță nu merge, la fel cum AI fără date nu merge. Au încercat alții să facă adopție de AI pe modele de guvernanță vechi și, surpriză, niciun rezultat palpabil. Studiul MIT arată că 95% din proiectele de AI generativ din firme se termină în eșec (4). De ce? Fiindcă AI se pune peste procese vechi, ce nu mai au sens, sau peste practici nedocumentate, pe stilul heirupist. Nu merge așa și nu va merge niciodată așa. AI-ul este făcut să „dizrupă”, să creeze scenarii noi, practici noi și să optimizeze la sânge practicile vechi. Nu să le „automatizeze”, generând mai rapid rezultate proaste.

Cum arată AI-ul cu impact real

Ce înseamnă „dizrupere”? Unul dintre cele mai bune căi de a folosi inteligența artificială este în soluții de tip RPA (Robot-Process Automation) pentru regândirea fluxurilor contabile. Toate facturile sunt automat extrase din EFACTURA, sau din adresa de email (împreună cu documentele justificative), sunt „potrivite” cu condițiile contractuale aferente, clauze, termene de plată, discount-uri etc și sunt trimise în ERP sau în aplicația de contabilitate pentru a fi plătite automat la termen. În același timp, informațiile din documentele justificative sunt extrase și sunt verificate pentru conformitate cu clauzele contractuale și cu alte procese și proceduri. 

O altă cale – modul în care se răspunde la licitații sau la cereri de ofertă. Un agent AI preia automat doar ofertele care pot fi adresate de către firmă cu produsele și serviciile sale, din ele sunt extrase automat cerințele cheie, ca apoi acestea să fie „potrivite” cu serviciile și produsele firmei. Apoi un alt agent AI redactează oferta, pe baza ofertelor anterioare cu care a fost antrenat, integrând precis și cu risc minim de halucinație produsele și serviciile cerute, împreună chiar și cu o ofertă de preț. 
Două scenarii în care AI-ul „dizrupe”, nu „completează” un proces ineficient. 

Pasul 1: literația AI este obligatorie

Primul lucru pe care fiecare organizație trebuie să îl facă, înainte de orice, este să facă (minim) un training tuturor angajaților despre inteligența artificială. Oricum legea privind inteligența artificială (EU AI Act) obligă orice organizație să-și educe oamenii în legătură cu AI – acest lucru poartă numele de „literație AI”. Pentru ca oamenii să nu mai încarce documente confidențiale în ChatGPT, să nu mai bage în meeting-uri „asistenți AI” care trimit date confidențiale pe te-miri-ce servere dubioase, să nu mai caute sfaturi de sănătate pe Grok – și așa mai departe. Asta în primul rând.

Pasul 2: curățenia în date

În al doilea rând, că tot suntem în perioada primăverii, trebuie făcută „curățenia mare”. Dar curățenia mare în zona de date. Analizate toate datele existente, îmbunătățită calitatea datelor, implementate mecanisme de menținere și creștere a calității datelor, eliminarea datelor vechi irelevante pentru ca datele ce rămân să fie într-adevăr relevante pentru viitorul firmei.

Să vă dau un exemplu: coșmarul cu care mă întâlnesc la mulți clienți este legat de formatul de dată calendaristică. Într-un Excel vânzările sunt înregistrate la o anumită dată calendaristică în formatul zi-lună-an (formatul european), în alt Excel sub formatul lună-zi-an (formatul american). Pentru că în momentul în care s-au luat primele computere în firmă, în anii 90-2000, acesta era formatul standard, US-EN. Apoi s-a trecut la formatul european de date (sau nu). Și s-au folosit ambele în paralel. Dacă bagi genul acesta de date într-un sistem de analiză, cu sau fără AI, l-ai făcut varză. Nu mai spun de câmpurile lipsă, dublurile din bazele de date, formate greșite de date numerice (înregistrate ca text) etc.

Odată curățenia făcută (acest proces doare, într-adevăr), datele trebuie organizate pe „căprării” – ce înseamnă datele de vânzări, datele legate de performanța site-ului, datele departamentului IT etc. Toate într-un singur centru de date, care să acționeze ca „data warehouse” – un depozit de date din care oricine are dreptul să acceseze anumite date să se „servească”. Voi scrie la un moment dat un articol despre „data as a product”, dar deocamdată să vedem cum ajută asta la „reziliență”.

Cum arată o campanie rezilientă, data‑driven

E simplu: vrei să zicem să faci o campanie de vânzări de primăvară. Începi cu clienții existenți, să vezi la cine poți face upsell/ cross-sell (vânzarea pe clienții existenți este mai „ieftină” decât vânătoarea de clienți noi). Analizezi campaniile din trecut, pe date corecte, extragi seturile de date legate de performanța competiției și a pieței din acea perioadă, grupezi datele și cu ajutorul AI găsești elemente comune de succes ale campaniilor trecute. Apoi analizezi clienții existenți cu un AI conectat la sistemele CRM/ERP actuale (sau la aplicațiile financiar-contabile plus excel-uri cu clienți – deși nu prea recomand acest scenariu) și folosești un model large-language model local sau în cloud-ul tău ca să vină cu sugestii de campanii, aducând date și din bune practici din lumea întreagă.

Uite așa vei avea o campanie data-driven, pe care o poți ajusta în timp real, observând contextul pieței și al vânzărilor. Un exemplu simplu pe care oricine îl poate face cu costuri reduse. 

Și totuși... cum?

Unul dintre lucrurile pe care trebuie să învățăm să le facem este să lucrăm cu specialiști, pe care fie îi angajăm, fie îi contractăm. Avantajul de a lucra cu consultanți (încerc să nu fiu subiectiv aici) este că aceștia îți pot da o imagine nu doar de ansamblu dar și detaliată asupra unor aspecte care până acum poate ți-au scăpat. Și probabil te întrebi cum poți beneficia de astfel de consultanți buni?

Răspunsul? Finanțări europene și colaborarea bună cu băncile. Majoritatea fondurilor europene ce vin pe zona IMM-urilor sunt legate de digitalizare și transformare digitală. Însă da, trebuie lucrat cu consultanți buni de fonduri europene dar aici poate ajuta și banca. Te duci la bancă și spui că vrei finanțare pentru transformare digitală. Credeți-mă că merită această discuție și această investiție de timp din partea fiecărui cititor al acestui articol. Nu vă detaliez aici toate programele disponibile, dar un consultant bun bancar vă poate ajuta să identificați toate resursele necesare. Și de aici pleacă totul.

Resurse:
1.    https://economy-finance.ec.europa.eu/economic-forecast-and-surveys/economic-forecasts/autumn-2025-economic-forecast-shows-continued-growth-despite-challenging-environment_en 
2.    https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/factpages/romania-2025-digital-decade-country-report 
3.    https://www.ft.com/partnercontent/teamviewer/70-per-cent-of-transformation-projects-fail-and-everyones-ignoring-the-same-fix.html 
4.    https://fortune.com/2025/08/18/mit-report-95-percent-generative-ai-pilots-at-companies-failing-cfo/ 

Articol publicat în martie 2026.