Luna care a trecut a fost de departe una dintre cele mai bogate în date și informații de calitate despre climă, incluzând aici rapoarte ale unor organizații internaționale, studii științifice, articole academice și actualizări legislative. Până și Bill Gates a scris un articol lung despre acest subiect, în pregătirea Conferinței ONU (COP) pe tema schimbărilor climatice din acest an, din Brazilia.
Puse cap la cap, informațiile confirmă același lucru: vom avea valuri de căldură mai frecvente, mai intense și cu efecte socio-economice mai dure. Inclusiv în România.
Potrivit raportului Starea Climei 2025, publicat în octombrie de un grup de cercetători români, în 2024 temperatura medie din România (calculată pe baza datelor de la 65 de stații meteo) a fost de +12,7 °C, cu +3,01 °C mai mare decât media perioadei 1971-2000. Tendința a continuat și după 2010, anii 2023 și 2024 fiind cei mai calzi ani din seria înregistrărilor.
Temperatura medie înregistrată la nivel european în vara lui 2024 a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată. Tiparul urmărește fidel înregistrările de la nivel global, 2024 fiind cel mai cald an din istorie și primul cu o temperatură medie care a depășit cu 1,5 °C nivelul preindustrial.
Pe 16 iulie 2024 la 24 de stații meteo din România au fost înregistrate temperaturi maxime zilnice peste 40 °C, pentru ca a doua zi, pe 17 iulie, 17 stații meteo să înregistreze din nou temperaturi maxime de peste 40 °C.
În perioada 1-18 iulie 2024, temperatura maximă absolută lunară a fost egalată sau depăşită la 26 de stații meteo (de exemplu, Botoşani: +39,4 °C, Holod: +40 °C, Târgu Mureş: +39 °C).
Căldura excesivă a ajuns şi în zonele montane, unde s-au înregistrat temperaturi extrem de ridicate pentru aceste zone (de exemplu, Braşov: +36,6 °C şi Predeal: +31,4 °C).
Privit istoric, anul 2024 a fost al doilea cel mai călduros an în România: dacă în 2012 s-au înregistrat 51 de zile de caniculă la nivel național, în 2024 au fost 49 de astfel de zile.
Cercetătorii români afirmă fără menajamente: persistența episoadelor de caniculă – mai ales în regiunile sudice și estice – are implicații semnificative pentru sănătatea populației, agricultură și resursele de apă.
În vara lui 2024, spitalele din București, Craiova și Iași au raportat o creștere cu peste 30% a cazurilor de urgență legate de insolație, deshidratare severă și exacerbări ale afecțiunilor cardiovasculare și respiratorii. Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), s-au înregistrat peste 600 de decese suplimentare în lunile iulie și august 2024 comparativ cu media multianuală, în special în rândul persoanelor vârstnice și al celor cu boli cronice.
Raportul Starea Climei România 2025 include și o serie de analize geografice, foarte utile pentru companiile care au operațiuni în zonele respective.
Același raport ne arată că și vara acestui an (2025) a adus cu ea valuri de căldură severă. În cursul celor două episoade de caniculă din iunie și iulie, temperaturile au depășit în sudul țării 41 °C. Totuși, frecvența, suprafața și intensitatea evenimentelor din 2025 au rămas sub nivelurile din 2024.
Deși vara 2025 nu a fost la fel de călduroasă ca cea anterioară, tendințele confirmă noua normalitate climatică din România: vom avea valuri de căldură mai frecvente, mai intense și cu efecte socio-economice mai dure.
În lunile iulie-august ale anului 2024 s-au înregistrat peste 600 de decese suplimentare, legate de stresul termic. Fără reducerea emisiilor, sudul României ar putea avea până la 150–160 de zile/an cu valuri de căldură.
Cu două valuri de căldură extremă, sănătatea publică, agricultura și sistemele energetice au fost puse serios la încercare în cursul verii 2025, când centrul și sudul României au trecut printr-un stres termic „foarte sever” până la „extrem”. Impactul continuu, cu zone întinse aflate sub stres termic foarte sever (Oltenia, Muntenia și sudul Transilvaniei) „ar putea avea efecte grave combinate asupra sănătății umane, randamentului culturilor și sistemelor hidrologice”, avertizează specialiștii.
Autorii studiului trag trei semnale de alarmă:
Specialiștii români operează cu două scenarii posibile:
Surse:
Raport Starea Climei România 2025
Raport Starea Climei România 2024
State of Global Climate 2024
Bill Gates, Three Tough Truths About Climate
Raport Lancelot 2025
Articol publicat în noiembrie 2025.
Informațiile regăsite pe acest blog nu sunt o recomandare de acțiune, sfaturi de investiții, informații juridice sau fiscale și nu reprezintă o ofertă de vânzare/cumpărare a oricărui instrument financiar. Ne-am asigurat că acest articol nu conține informații false sau înșelătoare în momentul publicării, dar nu garantăm exactitatea sau gradul de adevăr al acestuia. ING nu își asumă nicio răspundere pentru orice pierdere directă, indirectă sau consecință survenită în urma aplicării informațiilor din acest articol, cu excepția cazului în care se specifică altfel. Orice opinii, puncte de vedere sau estimări aparțin exclusiv autorilor și pot fi modificate fără notificare.
Distribuirea acestei publicații poate fi restricționată prin lege sau reglementări, iar persoanele care intră în posesia acesteia au obligația de a se informa și a respecta restricțiile impuse.
Articolele publicate pe acest blog se supun protecției drepturilor de autor, astfel încât conținutul nu poate fi reprodus, distribuit sau publicat de nicio persoană în niciun scop fără acordul prealabil expres al ING și menționarea sursei. Toate drepturile sunt rezervate.
Cristina este consultant în sustenabilitate. După o experiență de 14 ani în cadrul Organizației Națiunilor Unite, a intrat în antreprenoriat. Este inginer de mediu, deținând specializări și certificări internaționale în raportarea de sustenabilitate, sisteme de management al sustenabilității evenimentelor (ISO20121) și achiziții sustenabile (ISO20400). Din 2015, de când a co-fondat CSR BootIQ, firmă de consultanță care oferă servicii și cursuri de sustenabilitate, a lucrat alături de clienți din sectorul bancar, farma, retail, FMCG, IT, telecom, transport&logistică. Din 2019 face parte din Comitetul de Supraveghere al organizației Global Reporting Initiative, fiind în prezent vicepreședinta acestui organism. Din 2022, este Sustainability Advisor & Mentor în cadrul Europe Enterprise Network, cea mai mare rețea globală de sprijin pentru IMMuri.