În urmă cu câteva luni, vă prezentam într-un alt articol al blogului ING conceptul de inovare și relevanța lui pentru domeniul finanțărilor europene și pentru competitivitatea pe piață. Similar, într-un alt articol am abordat și principiile orizontale și temele secundare, cu scopul de a inspira companiile să integreze real aceste concepte în afacerile lor.
Facem acum încă un pas și arătăm modul în care companiile pot face business „altfel”, urmărind activ rezolvarea problemelor complexe cu care se confruntă societatea noastră, concomitent cu consolidarea poziției pe piață și atragerea de noi investiții și oportunități.
Nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că ne confruntăm la nivel global cu amenințări fără precedent la bunăstarea oamenilor, stabilitatea condițiilor climatice și colaborarea funcțională dintre diversele verigi ale societății. Pentru a uni preocupările globale în jurul rezolvării acestor probleme, ONU a definit în 2015 cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă și a trasat linii de acțiune pentru atingerea acestora.
Organizațiile, inclusiv mediul de afaceri, se regăsesc reprezentate la nivelul acestor obiective atât prin prisma problemelor pe care le-au generat prin abordarea de tip „business as usual” practicată în ultimele decenii, cât și prin prisma direcțiilor de acțiune imediată pe care le pot lua.
Schimbarea modelului de afaceri integrând activ și asumat rezolvarea problemelor de la nivelul societății nu trebuie privită, așadar, doar ca pe o constrângere (firească dacă analizăm gravitatea problemelor cu care ne confruntăm), ci și ca pe o oportunitate. Tot mai multe companii încep să pună pe planul al doilea maximizarea profitului și își (re)gândesc afacerile prin intermediul impactului pozitiv pe care îl pot genera. Acest trend este din ce în ce mai bine reprezentat la nivel global, inclusiv din perspectiva consumatorilor (care optează tot mai mult pentru produse și servicii etice și sustenabile în detrimentul celor care conduc la adâncirea problemelor) și a investitorilor (care direcționează resursele financiare cu precădere către companii care nu doar că nu fac rău, ci contribuie activ la generarea de impact pozitiv).
„Compania mea nu este o întreprindere socială. Este relevantă și pentru noi inovarea socială?”
Pe scurt, da. Inovarea socială nu este legată exclusiv de domeniul economiei sociale/antreprenoriatului social. Există numeroase companii care sunt active în inovarea socială fără a fi întreprinderi sociale, tocmai datorită faptului că și-au schimbat viziunea și misiunea orientându-se către dezvoltarea de produse, servicii și tehnologii care să rezolve problemele detaliate în contextul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Această preocupare activă pentru găsirea de soluții la probleme cu impact social și de mediu este, în esență, inovarea socială.
Există numeroase definiții ale acestui concept, însă ne vom opri la cea dată de Comisia Europeană deoarece este cea mai relevantă în contextul oportunităților de finanțare din fonduri europene. Așadar, conform Regulamentulului FSE+ din 2021, inovarea socială este „o activitate care are un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite și în special o activitate legată de dezvoltarea și implementarea de idei noi vizând produse, servicii, practici și modele, care răspunde unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi între public, societatea civilă sau organizații private, fiind astfel benefică pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa”.
Fiind o tematică extrem de actuală și relevantă pentru viitorul colectiv, ea a fost integrată la nivelul Uniunii Europene atât la nivel de strategii și programe, cât și la nivelul instrumentelor de finanțare.
În acest conext, companiile care doresc să se dezvolte strategic în această direcție pot lua în considerare cel puțin următoarele programe finanțate din fonduri europene aferente perioadei 2021-2027:
Programul Orizont Europa - programul cheie de finanțare al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare. Pentru 2021-2027 are un buget indicativ de 93,5 de miliarde de euro, iar unul din scopurile sale principale este de a ajuta la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Există 5 misiuni de cercetare și inovare adresate direct de program (adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformarea societății; cancerul; oceane, mări și ape de coastă și continentale sănătoase; orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei; sănătatea solului și alimentele) și, în acest context, și numeroase componente de finanțare în cadrul Programului în care își pot găsi natural locul inițiativele de inovare socială derulate de mediul privat.
Programul LIFE – programul de finanțare al Uniunii Europene pentru mediu și acțiune climatică, cu un buget de 5,43 de miliarde de euro pentru 2021-2027. Pe lângă sprijin acordat autorităților, organizațiilor non-profit, mediului academic și organizațiilor de cercetare, programul LIFE are și componente de finanțare prin care ajută companiile să își pună pe piață produsele, tehnologiile, serviciile și procesele inovatoare din zona „verde”, acoperind domenii asociate inovării sociale și Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU precum gestionarea deșeurilor, economia circulară, eficiența utilizării resurselor sau atenuarea schimbărilor climatice.
Programul Europa Creativă - principalul program al Uniunii Europene prin care sunt susținute sectoarele culturii și audiovizualului. Are un buget de 2,44 de miliarde de euro pentru 2021-2027 și vizează, printre altele, prin clusterul de afaceri aferent componentei MEDIA, încurajarea competitivității, a inovării și a sustenabilității sectorului audiovizual european. Programul este integrat și cu Inițiativa Noul Bauhaus European care își propune să conecteze Pactul Verde European cu viața de zi cu zi a cetățenilor, creând astfel spațiu pentru inițiative inovatoare social dezvoltate inclusiv de companiile din zona culturală și creativă.
Componenta EaSI (Ocuparea forței de muncă și inovare socială) – componentă de finanțare gestionată la nivelul Comisiei Europene cu un buget de 762 milioane euro pentru 2021-2027, la care se adaugă 197 de milioane de euro prin inițiativa Social Innovation Plus (SI+). Acestea sunt focalizate pe dezvoltarea și scalarea de soluții inovatoare în special în domeniile ocupării forței de muncă, educației, competențelor și incluziunii sociale, cu oportunități inclusiv pentru antreprenoriatul social și finanțările de impact.
Programul Educație și Ocupare (PEO) și Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS) – programe naționale aferente perioadei 2021-2027, finanțate din fonduri europene, care includ și componente de susținere a înființării de întreprinderi sociale. Acestea îi pot ajuta pe potențialii antreprenori cu idei de afaceri sociale să pornească de la zero o astfel de afacere, urmând programe de accelerare ce cuprind training în antreprenoriatul social, mentorat și consiliere pentru dezvoltarea planurilor de afaceri sociale și finanțare nerambursabilă pentru operaționalizarea lor. În plus, în cadrul PIDS va exista un program de mini-granturi pentru dezvoltarea de produse, servicii și tehnologii inovatoare pentru persoane cu dizabilități.
Partener & Consultant Senior www.fonduri-structurale.ro
Co-fondator & Campaign manager www.consolid8.ro
Cristina Pojoga este partener și consultant senior la fonduri-structurale.ro și co-fondatoare a platformei de crowdfunding consolid8.ro. Are peste 10 ani de experiență în consultanță de business, management de proiect și finanțări nerambursabile pentru companii, organizații non-profit și mediul public. A coordonat o parte din programele de accelerare ale fonduri-structurale.ro dedicate antreprenorilor la început de drum, finanțate din fonduri europene. Cristina a urmat cursurile programului de masterat Social Innovation and Management la WU Executive Academy, Viena și este un suporter pasionat al inițiativelor de inovare și antreprenoriat social din țara noastră.
