Pe o scală de la 1 la 10, cele mai mari probleme cu care se confruntă IMM-urile din România sunt, în ordinea importanței:
Deși, în mod evident, reglementarea nu este principala problemă a IMM-urilor românești, scorul (7) este cel mai mare în comparație cu toate celelalte state membre ale Uniunii Europene. Următoarele clasate sunt Polonia (scor 6,3), respectiv Bulgaria (scor 6,1), iar la capătul opus se plasează Estonia (scor 3,7 pentru segmentul reglementare).
Rezultatele, care se referă la anul 2022, sunt extrase dintr-un raport al Comisiei Europene în care a fost analizată performanța IMM-urilor din statele membre UE. Detaliul este important pentru că, în momentul analizei, întreprinderile mici și mijlocii abia începeau să primească de la clienții-companii mari sau de la bănci cereri de date de tip ESG.
ESG se traduce astfel:
Altfel spus: riscuri și reglementare.
De aproape zece ani, legislația UE le cere companiilor mari (cu peste 500 de angajați), companiilor listate la bursă și instituțiilor financiar-bancare să raporteze date despre performanța lor nefinanciară. De la politicile de resurse umane la consumurile de energie, de la politicile anti-mită și anticorupție la accidentele de muncă sau emisiile de CO2, aceste informații au început să se regăsească în rapoartele anuale ale marilor companii. Reglementare.
Începând cu anul financiar 2024, aceleași companii sunt obligate să colecteze și să includă în rapoartele lor de management și mai multe informații, inclusiv unele care acoperă impacturile indirecte din lanțurile de valoare. Cum cele mai multe firme din lanțul lor de valoare sunt întreprinderi mici și mijlocii, companiile mari au început să le ceară acestora informații și date despre aceste impacturi. Reglementare.
Dacă nu ai primit până acum un chestionar în acest sens, pregătește-te! Acesta va ajunge la tine mai repede decât crezi și va include, printre altele, cereri de informații precum:
E Consumul de energie și tipul de energie consumată Consumul de apă Emisii Substanțe poluante Cantitatea de deșeuri generată
S Numărul de angajați și structura de gen Tipurile de contracte de muncă Numărul accidentelor de muncă, inclusiv cele cu consecințe grave Politica salarială Numărul de ore de formare profesională per angajat
G Sancțiuni (inclusiv cuantumul amenzilor) Numărul de femei-acționar și aflate în conducerea firmei Strategie de dezvoltare durabilă Politici de adaptare la schimbările climatice
În acest moment aud deja întrebarea ta: de ce trebuie să răspund eu, IMM, la astfel de solicitări de informații dacă nu sunt vizat direct de legislație?
Răspunsul meu este:
Atât clienții-companii mari, cât și băncile și fondurile de investiții trebuie să colecteze și să raporteze aceste informații. Te rog să mă crezi când spun că nici lor nu le e ușor, dar asta e realitatea în care trăim. Reglementare.
Dacă nu le dai clienților-companii mari informațiile pe care ți le cer, riști să pierzi relația de afaceri cu ei.
Dacă nu le dai băncilor datele pe care ți le cer, riști să ți se închidă conturile.
Dacă nu colectezi astfel de informații și ai contracte cu statul, riști să nu mai poți participa la licitații.
Pe scurt: riști să-ți închizi afacerea.
Știu că prioritatea ta este afacerea ta, obiectul tău de activitate, nu birocrația. Știu că uneori nu înțelegi întrebările din chestionar. Știu că nu ai angajați care se pricep la așa ceva. Și firmele mari suferă de aceeași lipsă acută de personal calificat, dar asta este evident problema lor, nu a ta. Și mai știu că trebuie să începi să colectezi acele date pentru că, de acum, va trebui să o faci permanent, exact la fel cum strângi bonuri și facturi ca să le poți trece în bilanțul anual.
Sugestia mea este să accepți că, oricât te-ai opune și te-ai enerva, tot acolo vei ajunge, așa că mai bine începi să calculezi și să aduni informațiile respective, să te uiți cu atenție la ele și să le ai la îndemână, ca să-ți fie ușor când ți se cer.
E bine să știi și că nici clienții-companii mari, nici băncile nu au voie să îți ceară mai multe date decât li se cer lor. Reglementările sunt clare în acest sens: informațiile cerute de companiile mari și de bănci nu trebuie să depășească setul de date obligatorii. Această cerință legală se încadrează în termenul juridic "plafonul lanțului valoric".
Te ajută să știi faptul că, odată colectate și mai ales dacă sunt colectate corect, datele și informațiile respective te pot ajuta în business, în deciziile pe care le iei.
Nu în ultimul rând, sigur te ajută să știi că poți apela la asistență tehnică gratuită. Despre asta am scris în primul meu articol, pe care îl poți citi aici.
Surse folosite la elaborarea acestui material:
Comisia Europeană, Analize privind performanța IMM-urilor
Comisia Europeană, Analize privind performanța IMM-urilor – România, fișă de țară
Raport anual 2022/2023 privind IMM-urile
Cristina este consultant în sustenabilitate. După o experiență de 14 ani în cadrul Organizației Națiunilor Unite, a intrat în antreprenoriat. Este inginer de mediu, deținând specializări și certificări internaționale în raportarea de sustenabilitate, sisteme de management al sustenabilității evenimentelor (ISO20121) și achiziții sustenabile (ISO20400). Din 2015, de când a co-fondat CSR BootIQ, firmă de consultanță care oferă servicii și cursuri de sustenabilitate, a lucrat alături de clienți din sectorul bancar, farma, retail, FMCG, IT, telecom, transport&logistică. Din 2019 face parte din Comitetul de Supraveghere al organizației Global Reporting Initiative, fiind în prezent vicepreședinta acestui organism. Din 2022, este Sustainability Advisor & Mentor în cadrul Europe Enterprise Network, cea mai mare rețea globală de sprijin pentru IMMuri.