Antreprenorul român în procente

Cifrele vorbesc: Care e profilul antreprenorului, cum arată ziua lui, cu ce se confruntă, ce îl inspiră, dar și ce schimbări se întrevăd pentru susținerea afacerilor mici și mijlocii.

Ce vedem la antreprenorul român?

Este educat și are experiență

Peste 90% dintre cei care își deschid o afacere în România au studii superioare și cam 80% dintre ei au participat la cel puțin un curs în afara țării. Vechimea medie în antreprenoriat este de 16 ani și 7 luni. Motivele pentru care cineva decide să își deschidă o afacere sunt autonomia financiară și independența profesională.

Este tată

Antreprenorul român are în jur de 49 de ani, este bărbat (67,8%), e de profesie inginer (34,1%) sau economist (25,77%) și în foarte mare măsură (85,7%) e tată. Procentul femeilor antreprenor a rămas relativ constant în ultimii doi ani (32,2% în 2025, față de 32,19% în 2024), dar a crescut față de 2023 (25,2%).

Nu e singur

Antreprenorului român îi place să se asocieze: mai puțin de jumătate (42,73%) dintre firmele locale au acționar unic. De obicei, afacerile sunt deținute de 2-5 asociați. De muncit, antreprenorul român muncește minim 40 de ore pe săptămână – de obicei, între 9,5 și peste 12 ore zilnic.

Dar fondatorul de start-up?

Avem aici un portret al fondatorului de start-up, conturat de Florin JIANU, Președinte de onoare IMM România: acesta „navighează ușor prin crize, instabilitate economică sau schimbări legislative rapide; practică un leadership empatic, autentic și orientat spre dezvoltarea oamenilor; este activ pe rețelele sociale, construindu-și un brand personal puternic; este conectat la realitatea locală, dar are o gândire globală”. Deși în primii ani de activitate fondatorul român de start-up are roluri multiple (este și fondator, și vânzător, și contabil, și om de brand, și mai acoperă și serviciul de relații cu clienții), este totuși un creator de sisteme, nu doar un tip cu idei.

Provocări în antreprenoriat 

Cele mai frecvente probleme cu care se confruntă IMM-urile sunt: inflația, concurența neloială, scăderea cererii, creșterea cheltuielilor salariale, produsele din import, incertitudinea, costurile mari cu creditele și facturile încasate cu întârziere de la alți actori privați. Deși încrederea în economie a scăzut, există și 34,7% dintre antreprenori optimiști în legătură cu situația economică din România (că aceasta va rămâne la fel ori se va îmbunătăți).

Oportunități pe măsură

Factorii favorabili IMM-urilor sunt: creșterea cererii pe piața locală, adoptarea unor tehnologii noi, încheierea unor parteneriate de afaceri, dezvoltarea de produse noi, câștigarea de piețe noi, obținerea unui grant (local sau European) și digitalizarea.

Antreprenoriatul și banii

În ceea ce privește capitalul, 55,14% dintre întreprinzători au intenția de a accesa fonduri europene, în timp de 45,43% spun că se vor autofinanța. Fondurile ar urma să fie folosite pentru investiția în echipamente (52%), dezvoltarea de produse/servicii sau ieșirea pe piețe de desfacere noi (37%), stocuri și capital de lucru (28%), instruirea angajaților (12%) sau refinanțare (12%). “Atunci când te autofinanțezi, șansele de dezvoltare sunt mici spre foarte mici,” spune prof. univ. Dr. Ovidiu Nicolescu, unul dintre autorii studiului. Este și motivul pentru care doar una din cinci firme românești investește în inovare, peste 80% dintre firme alocând mai puțin de 5% pentru așa ceva. “Când nu îți anticipezi viitorul, șansele tale de adaptare și supraviețuire se reduc,” e de părere Nicolescu.

Propuneri pentru un mediu de afaceri favorabil

IMM România a prezentat și o serie de propuneri pe care Guvernul României le-ar putea adopta pentru stimularea investițiilor și susținerea mediului de afaceri. Printre acestea se numără:

  • creșterea amortizării la 30% pe an pentru investițiile în echipamente, cu opțiunea amortizării accelerate, care s-ar putea aplica investițiilor efectuate până la 31 decembrie 2027;
  • reducerea treptată a impozitului pe profit începând cu anul 2028, ceea ce va diminua povara fiscală a firmelor. Propunerea este de reducere în cinci etape a impozitului cu un procent în fiecare an, astfel încât în 2032 povara fiscală totală să scadă la 25%, de la 30% în prezent;
  • stimularea investițiilor în e-mobilitate pentru firmele care promovează utilizarea vehiculelor electrice în scopuri comerciale. Este propusă o amortizare accelerată de 75% din costurile de achiziție pentru vehiculele electrice în anul investiției, care s-ar putea aplica până la 31 decembrie 2027 mașinilor electrice nou achiziționate. 

* * * 

Informațiile de mai sus sunt o radiografie a mediului antreprenorial local, analiza fiind făcută de IMM România în perioada ianuarie-martie 2025, deci înainte de alegerile prezidențiale și înainte ca Guvernul României să anunțe pachetul de măsuri care va afecta semnificativ mediul de afaceri local.

Rezultatele au fost incluse în Carta Albă a IMMurilor din România 2025, lansată pe 18 iulie la București. Carta poate fi descărcată de la aici, iar edițiile anterioare sunt disponibile aici.

Dacă ești interesat de inovare, internaționalizare și sustenabilitate, nu uita că ai la dispoziție ajutorul organizațiilor din rețeaua Enterprise Europe Network. Găsești informații despre rețea, ce oferă și cum poți accesa serviciile aici.


Informațiile regăsite pe acest blog nu sunt o recomandare de acțiune, sfaturi de investiții, informații juridice sau fiscale și nu reprezintă o ofertă de vânzare/cumpărare a oricărui instrument financiar. Ne-am asigurat că acest articol nu conține informații false sau înșelătoare în momentul publicării, dar nu garantăm exactitatea sau gradul de adevăr al acestuia. ING nu își asumă nicio răspundere pentru orice pierdere directă, indirectă sau consecință survenită în urma aplicării informațiilor din acest articol, cu excepția cazului în care se specifică altfel. Orice opinii, puncte de vedere sau estimări aparțin exclusiv autorilor și pot fi modificate fără notificare.

Distribuirea acestei publicații poate fi restricționată prin lege sau reglementări, iar persoanele care intră în posesia acesteia au obligația de a se informa și a respecta restricțiile impuse.

Articolele publicate pe acest blog se supun protecției drepturilor de autor, astfel încât conținutul nu poate fi reprodus, distribuit sau publicat de nicio persoană în niciun scop fără acordul prealabil expres al ING și menționarea sursei. Toate drepturile sunt rezervate.


Cristina Bălan

Cristina este consultant în sustenabilitate. După o experiență de 14 ani în cadrul Organizației Națiunilor Unite, a intrat în antreprenoriat. Este inginer de mediu, deținând specializări și certificări internaționale în raportarea de sustenabilitate, sisteme de management al sustenabilității evenimentelor (ISO20121) și achiziții sustenabile (ISO20400). Din 2015, de când a co-fondat CSR BootIQ, firmă de consultanță care oferă servicii și cursuri de sustenabilitate, a lucrat alături de clienți din sectorul bancar, farma, retail, FMCG, IT, telecom, transport&logistică. Din 2019 face parte din Comitetul de Supraveghere al organizației Global Reporting Initiative, fiind în prezent vicepreședinta acestui organism. Din 2022, este Sustainability Advisor & Mentor în cadrul Europe Enterprise Network, cea mai mare rețea globală de sprijin pentru IMMuri.