Relevanța sustenabilității în strategia de business

Riscul climatic și noii consumatori: două motive pentru care sustenabilitatea va continua să fie relevantă

Interviu cu Marius Gavrea, ING Bank

Eficientizarea energetică, economia circulară și adoptarea unor măsuri privind agricultura regenerativă. Iată numai trei exemple de schimbări adaptative pe care firmele, mari sau mici, le pot lua astfel încât activitatea lor să fie mai puțin afectată de efectele schimbărilor climatice. Sunt, totodată, idei pe baza cărora IMM-urile pot depune proiecte pentru finanțare, indiferent că ne referim la fonduri europene, credite pentru investiții sau operaționale și/sau garanții bancare.

Pentru că fenomenele extreme încep să se manifeste tot mai pregnant și în România, orice soluție adoptată de un antreprenor pe linia sustenabilității poate avea ca efect nu doar reducerea unor costuri operaționale, ci și menținerea, chiar creșterea marjei de profit. 

Acestea sunt, pe scurt, subiectele discutate cu Marius Gavrea, Sustainable Solutions Expert, în cadrul unui interviu amplu pe care te invit să îl citești în cele ce urmează. 

Suntem într-o perioadă pe care cu greu ne-am fi imaginat-o acum 5 ani: avem un război la graniță, încă unul în Orientul Mijlociu, ambele punând presiuni pe economie și afectând calitatea vieții oamenilor. Mai putem vorbi despre sustenabilitate în acest context? Ar trebui să mai fie sustenabilitatea un subiect de interes pentru un IMM sau un antreprenor?

Depinde cum definim sustenabilitatea și ce înțelegem prin ea. Având în vedere că definiția este legată de modul în care folosim resursele și ce resurse lăsăm ca moștenire urmașilor noștri, cred că sustenabilitatea este o temă mai actuală ca oricând. 

Deja simțim că, din cauza evenimentelor amintite, fie există riscul de diminuare a accesului la resurse, fie accesul la resurse este îngreunat. Acum mai mult ca oricând trebuie să ne ghidăm după principiile dezvoltării durabile astfel încât să putem utiliza resursele într-un mod cât mai cumpătat, ca să ne putem continua viața sau afacerea într-un mod cât mai apropiat de ceea ce ne dorim. Pe scurt, cred că sustenabilitatea continuă să fie o temă de actualitate.

Dacă ne referim la un IMM sau un antreprenor, aș pune problema din altă perspectivă: mă întreb dacă antreprenorii învață din astfel de crize. Noi am mai avut crize (vezi Covid, iar acum cele două conflicte menționate de tine) și în fiecare dintre ele au apărut diverse restricții sau acces restricționat la resurse. Cine a învățat din aceste crize și a făcut investițiile necesare (de exemplu, în surse de energie regenerabilă) este într-o poziție mai bună. Dacă un antreprenor a învățat că poate utiliza sau poate produce electricitate din surse regenerabile pentru diverse activități, acum nu suferă atât de mult din cauza prețurilor în creștere ale petrolului. Ca orice criză, și cea actuală va trece, însă va apărea alta. Iată de ce un antreprenor ar trebui să înceapă să adopte inițiative de sustenabilitate. Cei care s-au adaptat la crizele anterioare sunt mult mai rezilienți acum. 

În pofida disfuncționalităților apărute în economie ca urmare a deciziilor politice de la nivel internațional, în Romania și în Europa vedem tot mai multe firme nou-înființate de antreprenori nu doar preocupați, ci chiar pasionați de sustenabilitate. Din punctul tău de vedere, să fie aceasta o dovadă a interesului real al lor pentru sustenabilitate sau sustenabilitatea este privită ca o simplă oportunitate de business?

Din punctul meu de vedere, apariția tot mai multor antreprenori care au inițiative în domeniul sustenabilității este rezultatul ambelor motive amintite de tine. 

Pe de o parte, antreprenorii sunt tot mai educați și înțeleg ce înseamnă folosirea resurselor în mod sustenabil. Pentru ei, sustenabilitatea este o valoare, un principiu care îi ghidează în afaceri. Pe de altă parte, într-adevăr, sustenabilitatea este și o oportunitate de business. Bilanțul contabil este privit acum din două puncte de vedere: financiar și resurse utilizate. Orice antreprenor trebuie să vadă oportunitatea pe care o oferă practicile sustenabile, de exemplu în ușurarea accesului la fonduri europene. Majoritatea liniilor de finanțare au acum o componentă de sustenabilitate.

Am mai remarcat un ecosistem care începe să se creeze în jurul unor inițiative de amploare. Dau aici ca exemplu SGR (Sistemul Garanție-Returnare) care, pe lângă circuitul în sine, a creat în jurul său noi oportunități de afaceri. Mă refer aici la producătorii de RVMuri, la fabricile care procesează ambalajele returnate. Tot în zona de economie circulară am observat, de exemplu, companiile de salubritate care își segmentează activitatea de colectare a deșeurilor.
Bilanțul contabil este privit acum din două puncte de vedere: financiar și resurse utilizate.

Să rămânem la bilanț. Este merituos că antreprenorii au început să se uite astfel la propriul bilanț. Băncile, la fel. Ce se întâmplă cu autoritățile? Sunt și ele pregătite să privească diferit un bilanț?

La nivelul Comisiei Europene, preocuparea a fost permanentă. Chiar dacă unele reglementări au fost relaxate, opinia mea este că relaxarea produsă va aduce și aspecte pozitive. Cel puțin la o primă vedere, relaxarea obligativității de raportare ESG înseamnă că anumite cerințe sunt mai ușor de implementat. 

Cred că și antreprenorii, nemaiavând presiunea legală de a raporta, vor privi cu ochi mai prietenoși sustenabilitatea.

Totuși, am remarcat că anumite cerințe se mențin. De exemplu, ETS2 - sistemul de tranzacționare a emisiilor, prin care companiile trebuie să plătească taxa pe carbon. Există un termen de transpunere și implementare, dar iată că în continuare există presiune de la nivelul Comisiei Europene. Pare că și autoritățile noastre sunt pregătite. Unele ministere au implementat destul de bine anumite măsuri. 

Ca om care lucrează într-o bancă, adică în locul în care banii se întâlnesc cu oportunitățile, care sunt cele mai frecvente inițiative spre care se îndreaptă cererile de finanțare, respectiv finanțările? 

Multe dintre finanțările dedicate investițiilor merg clar înspre eficientizarea energetică, iar aici nu mă refer doar la clădiri (de exemplu, cele nou-construite, mult mai eficiente din punct de vedere energetic și datorită reglementărilor) , ci și la achiziționarea de  echipamente noi, unde este evidentă tendința de a migra către cele mai bune tehnologii existente pe piață. Unii antreprenori chiar au conștientizat importanța tehnologiilor noi, chiar beneficiază de fonduri europene pentru așa ceva și atunci caută tehnologii cât mai moderne, dar și mai prietenoase cu mediul.

Desigur, vedem și inițiative de economie circulară. Pe unele le-am menționat, însă aș face o mențiune: depinde de stadiul de maturitate a afacerii. Dacă vorbim despre o afacere la început de drum, este important capitalul de lucru, pentru că antreprenorul trebuie să își stabilizeze afacerea și atunci sănătatea financiară a afacerii e cea mai importantă. 
De aceea, inclusiv creditarea din partea noastră este responsabilă, pentru că vrem să ne asigurăm că o firmă are o situație financiară sănătoasă.

Aș vrea să mai menționez agricultura, sector pentru care am avut câteva cereri de finanțare legate de practici sustenabile. Vorbesc despre ferme de animale care au investit în utililaje de compost sau în instalații de bioetanol, unde potențialul este foarte mare. Deși agricultura se numără printre sectoarele cu impact negativ ridicat asupra mediului, soluția este tot acolo și o vedem. În agricultură se poate închide foarte bine circuitul de economie circulară. Chiar am finanțat astfel de proiecte de transformare în agricultură regenerativă, domeniu încă la început, dar cu oportunități de și în creștere. 

În contextul actual, cu cotații ale petrolului foarte volatile, ale căror consecințe se cascadează în alte produse (de exemplu, produse chimice, alte materii prime si materiale, medicamente, ambalaje), la ce ar trebui să se uite cu atenție un antreprenor care își vede afectată și activitatea firmei, și marja de profit? 

Cred că este o perioadă în care incertitudinea este cea mai mare certitudine, iar prioritatea ar trebui să fie stabilizarea afacerii. Chiar dacă marjele de profit se îngustează semnificativ pe unele segmente, stabilizarea are rolul de a ajuta firma să depășească perioada de criză. Astfel, soluțiile trebuie căutate într-un management sănătos al costurilor, investiții bazate în special pe surse atrase din fonduri europene, iar dacă vorbim în mod particular despre cele amintite de tine și legat și de sustenabilitate, antreprenorii ar trebui să se deschidă spre rezultatele cercetărilor și inovațiile apărute în ultimii ani în fiecare domeniu de activitate. Aici mă refer atât la digitalizare (care, chiar dacă nu pare atât de evident, poate ajuta și sectoare precum agricultura, prin folosirea unor soluții software legate de administrarea fermei, ca un mic exemplu), cât și la alte tehnologii avansate utilizate în sectorul producției industriale, care aduc reduceri semnificative de energie. 

De câțiva ani deja, în stabilirea scoringului și în decizia de creditare, băncile se uită cu atenție la măsurile de decarbonizare și la modul în care activitățile finanțate respectă principiul DNSH (Do No Significant Harm / A nu prejudicia în mod semnificativ). De ce tip de analize și documente are nevoie o firmă care vrea să depună astăzi o cerere de finanțare?

Foarte important de reținut este că, în strategia noastră, și noi, și majoritatea băncilor avem sustenabilitatea ca pilon important de dezvoltare. De la reglementatorii noștri mai avem cerințe de a ne decarboniza portofoliile și de a mitiga riscurile climatice. Prin urmare, toate băncile au început să introducă în evaluarea cererilor de credit și evaluarea riscului climatic.
În prezent, acest risc este evaluat la nivel de sector prin aproximări sectoriale (indicatori sectoriali, cum ar fi intensitatea emisiilor GHG sectoriale sau subsectoriale). Mă refer aici la modul în care o bancă alocă bugetele de finanțare pentru un sector mai sustenabil versus unul mai puțin sustenabil. 

Această pâlnie de analiză se va îndrepta curând spre client. Chiar dacă în prezent încă nu respingem o cerere de finanțare pe baza analizei de risc climatic, în viitor e foarte posibil ca un astfel de risc să fie introdus în procesul de evaluare și la nivel de client. Ar fi bine, așadar, ca antreprenorii să înceapă să pregătească planuri de tranziție spre un model de afacere mai sustenabil.

Dacă vorbim despre DNSH (simplu spus: să nu facem rău mediului), aici cerem cel puțin documente pentru colateral și clădiri. Documentele cerute sunt, de exemplu, certificate de performanță energetică (pentru finanțarea clădirilor), iar colateralul (sau garanția) este ajustat în funcție de performanța energetică a clădirii. O clădire care este de clasă energetică superioară este analizată diferit față de una de clasă energetică inferioară.  

Nu sunt puțini cei care nu înțeleg de ce o bancă mai este preocupată în prezent de sustenabilitate. Asta și pentru că băncile, sistemul financiar-bancar în general, se supun unor reguli specifice care le obligă să își decarbonizeze portofoliul, aspect la care te-ai referit mai devreme. Poți explica, te rog, care sunt regulile specifice și de ce o bancă nu se poate abate de la ele?

Să descriu puțin contextul. După guverne și autorități, fondurile de investiții și băncile sunt jucătorii importanți și foarte importanți în implementarea practicilor de sustenabilitate, iar modul în care sunt direcționați banii dictează finanțarea mai multor sau mai puținor inițiative green sau brown. Deși reglementatorii sau guvernele au relaxat anumite cerințe, Banca Centrală Europeană (BCE) nu a relaxat nimic din cerințele specifice. Mult din presiunea autorităților s-a transferat spre bănci. Noi avem în continuare cam aceleași cerințe impuse de BCE, care au legătură cu riscurile climatice. Acesta este motivul pentru care băncile nu pot face rabat de la ele. 

O bancă lucrează cu risc și cu bani. Din acestea rezultă un produs bancar. Riscul climatic fiind unul real și dovedit, băncile nu pot face abstracție de  el. De aici vine interesul pentru sustenabilitate.

Mai mult, băncile au prin reglementare și presiunea raportării ESG. Apoi, există interesul sistemului financiar-bancar de a fi un vector care investește în tehnologii noi, sustenabile. Noi chiar avem un pilon de creștere a finanțării tehnologiilor sustenabile. 

Steven van Rijswijk, CEO-ul ING Group, anunța la finalul anului 2024 că, începând chiar cu momentul în care a făcut declarația respectivă, banca nu va mai finanța activitățile companiilor de tip „pure-play” din sectorul upstream. Poți explica, te rog, ce înseamnă aceste excluderi, dar mai ales ce activități pot fi finanțate în continuare de ING Bank? 

Desigur, așa cum a menționat și CEO-ul nostru, ING a continuat acest proces într-un ritm definit prin țintele pe care ni le-am propus ințial si despre care trebuie subliniat că sunt validate de către SBTi (Science Base Target initiative), fiind prima bancă sistemică cu astfel de ținte validate*. În 2025, pe segmentul upstream al sectorului de petrol și gaze, limitele noastre de credit acordate clienților aflați în sfera de aplicare a metodologiei Terra au scăzut cu 12,6%, până la 1,9 miliarde euro (față de 2,2 miliarde euro în 2024). Această reducere reflectă o gestionare activă a portofoliului, în vederea alinierii la ambiția noastră pe termen lung de a elimina treptat finanțarea activităților de upstream petrol și gaze până în 2040. Vizăm o reducere de 35% până în 2030, din care 71% a fost deja realizată.

Pentru a înregistra aceste reduceri și a ne sprijini clienții, am alocat finanțări în valoare de 9,6 miliarde de euro pentru generarea de energie regenerabilă în 2025, sprijinind proiecte de electricitate rentabile, cum ar fi cea eoliană și solară. Merită spus și că avem o echipă noua, Transition Accelerator, care se ocupă de inovare și încurajează colaborarea intersectorială, scalând soluții în domenii precum bateriile, încărcarea vehiculelor electrice și materialele sustenabile.

Se spune că nu poți controla ceea ce nu vezi și nu poți gestiona ceea ce nu măsori. Cum își poate controla și gestiona resursele un antreprenor, luând decizii și apoi măsuri care țin de sustenabilitate? 

Sustenabilitatea nu e neapărat ceva nou, un concept inventat de UE sau apărut în ultima vreme. Inițiativele sustenabile apar de cele mai multe ori din necesitatea de a-ți reduce costurile, dar și de a-ți crește afacerea. Noutatea pentru un antreprenor ține de metodologia și instrumentele pe care le pune la dispoziție cadrul ESG. 

ESG nu trebuie privit ca fiind identic cu sustenabilitatea. ESG este un cadru creat de Comisia Europeană prin care se pune la dispoziția celor interesați (guverne, investitori, bănci) instrumente pentru măsurarea nivelului de sustenabilitate al unei afaceri. 
Din punctul meu de vedere, antreprenorii ar trebui să înceapă cu pași mici. Să își măsoare întâi emisiile Scope 1 (emisiile generate direct de companie), apoi emisiile Scope 2 (provenite din energia achiziționată). Pentru asta există în piață instrumente pe care le pot accesa și folosi (în plus față de evidența contabilă, care poate fi înșelătoare), pentru a-și transforma unitățile de măsură ale energiei în emisii și apoi în costuri asociate. 

Chiar dacă o firmă mică sau medie nu trebuie să publice date despre impacturile de mediu și sociale (nu există aceasta obligativitate), criteriile tehnice din taxonomia europeană reprezintă niște praguri cu ajutorul cărora antreprenorii își pot evalua afacerea. Dacă are o flotă de mașini, un antreprenor se poate uita în taxonomie ca să vadă cât trebuie să fie emisiile astfel încât componenta de transport din afacerea sa să fie sustenabilă. 

De asemenea, dacă o firmă este mai matură din perspectiva sustenabilității, există instrumente de măsurare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Sunt multe firme în piață care le pot pune la dispoziție fie soluții tehnologice, fie consultanță pentru colectarea de date și măsurarea amprentei de carbon. 

Una dintre deciziile politice care a bulversat atât firmele care ofereau servicii de sustenabilitate, cât și pe cele care urmau să se conformeze legislației în domeniu, a fost ceea ce este cunoscut drept Omnibus I, un pachet de măsuri care vizează simplificarea cerințelor de raportare ESG. Am discutat mai devreme că, fie ea simplificată, obligativitatea de colectare și apoi de raportare a datelor ESG rămâne valabilă în anumite contexte. Dacă tot sunt colectate, cum pot fi folosite aceste date astfel încât ele să devină valoroase pentru o firmă? 

Ca să ne legăm de ceea ce am discutat anterior, datele colectate ajută la creionarea planurilor de tranziție. Într-un astfel de plan, datele sunt borna de start și bornele de parcurs cu ajutorul cărora un antreprenor poate să vadă cum evoluează afacerea și cum își îndeplinește ceea ce și-a propus în planul de tranziție. Datele sunt utile în relația cu clienții și cu furnizorii. De multe ori, apar astfel de cerințe din lanțul de valoare. Colectând datele într-un mod structurat, așa cum cere legislația europeană, există posibilitatea de a exporta aceste date structurat și transparent, într-un format similar pentru întreaga piață. 

Dacă tot sunt colectate date, o firmă își poate măsura eficiența propriei activități. Fiind mai atent la amprenta de CO2, ești automat mai atent și la consumul de energie. 

Internaționalizarea este un aspect neglijat de firmele românești, deși ele operează pe aceeași piață unică precum orice firmă din Germania, Spania sau Franța. Datele despre care am vorbit mai devreme ar putea constitui un avantaj competitiv pentru un IMM din România care vrea să opereze și pe o altă piață, nu doar pe cea locală? 

Aici clar răspunsul este DA. Pe lângă bănci, foarte multe companii multinaționale au ca strategie dezvoltarea lanțului de valoare într-un mod sustenabil și au ca obligativitate raportarea de sustenabilitate. Drept urmare, furnizorii și partenerii de afaceri sunt foarte importanți. Multinaționalele își doresc să aibă în lanțul lor de valoare parteneri cu inițiative de sustenabilitate. De aceea, datele pe care le colectează și inițiativele pe care le au contează foarte mult în internaționalizarea afacerii.

Am vorbit cu antreprenori care, prin caietele de sarcini pentru transportul în spațiul unei anumite țări, aveau ca cerință operarea cu camion electric. Sau, de la un retailer important, cerința ca produsele să fie ambalate fără plastic, să treacă spre ambalaje de carton. La un moment dat chiar s-a impus eliminarea completă a ambalajelor de plastic. 
Exemplele pot continua și ele nu fac decât să arate că multinaționalele cer tot mai mult inițiative de sustenabilitate. 

Sustenabilitatea lanțului de aprovizionare este unul dintre factorii care pot aduce un avantaj competitiv antreprenorilor care doresc să acceseze alte piețe.

În final, care ar fi două-trei măsuri legate de sustenabilitate pe care le-ar putea lua astăzi un antreprenor astfel încât să-și sporească șansele de a rezista pe piață încă 5, 10 sau mai mulți ani?

Așa cum am spus, să înceapă cu pași simpli și să nu privească lucrurile ca pe un obstacol. Foarte mulți s-au plâns de noile reglementări, dar să se gândească la beneficii și să pornească cu inițiativele de sustenabilitate. Am dat câteva exemple de măsuri care pot fi luate, dar pot adăuga eficientizarea energetică (iluminat cu LED, utilizarea pompelor de căldură), măsuri din economia circulară, investiția într-un utilaj modern și cu o durată mai lungă de viață. Sunt inițiative care nu au legătură cu cerințele de raportare, ci cu afacerea lor.

Să privească aceste inițiative și practici ca pe o investiție pe termen lung. Subliniez: nu un cost, ci o investiție. Ideea este să te gândești cum îți transformi și dezvolți afacerea pe termen lung. 

Mă mai gândesc la agricultura regenerativă, care stochează emisiile în sol. Conceptul nu e nou și multe companii au încercat să le vândă fermierilor certificate, însă acest tip de agricultură nu doar că este mai sustenabilă, ci își conservă mai bine principalul mijloc de producție – solul. Solul poate fi regenerat ca să producă nu pentru zeci, ci pentru sute de ani. 

Așa trebuie privite investițiile în sustenabilitate. Dacă primesc colateral niște bani pentru emisiile sechestrate, fermierii au, iată, o altă linie de business. Menținerea solului într-o stare de sănătate constantă înseamnă prelungirea la nesfârșit a duratei de viață a celui mai prețios mijloc fix.

Apoi, le-aș spune să beneficieze de fondurile puse la dispoziție de Comisia Europeană. Acum este momentul în care Comisia încearcă să impulsioneze inițiativele de sustenabilitate, deci este o șansă imensă să acceseze și utilizeze fondurile nerambursabile. 

Nu în ultimul rând, generațiile se schimbă și piața este tot mai atentă la sustenabilitate. Consumatorii devin tot mai interesați să își procure bunuri sustenabile – nu doar alimente, ci și vopseluri, materiale de construcție, o mașină sau alte bunuri. De aceea vedem tot mai multe mașini electrice pe străzi, iar casele sunt mai eficiente energetic: pentru că noii consumatori sunt mai educați. 

Iată un ultim motiv pentru care antreprenorii ar trebui să se uite la ce produse pun pe piață: mai degrabă mai devreme decât mai târziu, piața va respinge produsul dacă nu este sustenabil. 

Resurse consultate pentru scrierea acestui articol: 
* https://ing.com/news/2025/03/ings-climate-targets-validated-by-the-science-based-targets-initiative-sbti.html 

Articol publicat în mai 2026.

Informațiile regăsite pe acest blog nu sunt o recomandare de acțiune, sfaturi de investiții, informații juridice sau fiscale și nu reprezintă o ofertă de vânzare/cumpărare a oricărui instrument financiar. Ne-am asigurat că acest articol nu conține informații false sau înșelătoare în momentul publicării, dar nu garantăm exactitatea sau gradul de adevăr al acestuia. ING nu își asumă nicio răspundere pentru orice pierdere directă, indirectă sau consecință survenită în urma aplicării informațiilor din acest articol, cu excepția cazului în care se specifică altfel. Orice opinii, puncte de vedere sau estimări aparțin exclusiv autorilor și pot fi modificate fără notificare.

Distribuirea acestei publicații poate fi restricționată prin lege sau reglementări, iar persoanele care intră în posesia acesteia au obligația de a se informa și a respecta restricțiile impuse.

Articolele publicate pe acest blog se supun protecției drepturilor de autor, astfel încât conținutul nu poate fi reprodus, distribuit sau publicat de nicio persoană în niciun scop fără acordul prealabil expres al ING și menționarea sursei. Toate drepturile sunt rezervate.