.jpg)
În sesiunea sa din 16 decembrie 2025, Parlamentul European (PE) a adoptat rezoluția finală privind obligativitatea companiilor de a face publice date și informații despre impacturile economice, sociale și de mediu (ESG). O altă decizie a PE a vizat obligativitatea analizei de due dilligence, mai precis evaluarea detaliată a entităților din lanțul de valoare al corporațiilor.
Acesta a fost cel mai așteptat și, probabil, cel mai important pas al eurodeputaților și al guvernelor statelor membre UE referitor la două directive intens disputate pe parcursul anului 2025: CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive sau Directiva europeană privind raportarea corporativă de sustenabilitate) și CSDDD (Corporate Sustainability Due Dilligence Directive sau Directiva europeană privind responsabilitatea referitoare la diligența corporativă).
Ambele directive fac parte din pachetul de simplificare legislativă Omnibus I și, față de propunerile inițiale, noile reguli se vor aplica unui număr semnificativ mai mic de companii, reducând mult din obligațiile acestora.
Despre Omnibus I
Omnibus I este pachetul legislativ propus în februarie 2025 de Comisia Europeană. Acest pachet a vizat stimularea competitivității și reducerea birocrației impusă de respectarea normelor din domeniul sustenabilității.
Omnibus I a inclus modificări și în sensul eficientizării costurilor, prin reducerea substanțială a cheltuielilor alocate de companii pentru conformitate, în special a costurilor impuse de raportarea de sustenabilitate (CSRD și CSDDD) și de mecanismul de ajustare a taxei pe carbon la frontieră (CBAM).
Cine este vizat de noile reglementări CSRD și CSDDD?
Conform noilor cerințe CSRD, raportarea de sustenabilitate rămâne obligatorie doar pentru companiile care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: au un număr mai mare de 1.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală netă de peste 450 de milioane de euro. Companiile mai mici (cu un număr de angajați mai mic de 1.000) vor fi protejate de transferul de responsabilitate.
Normele de raportare vor intra în vigoare conform calendarului agreat în negocierile tripartite (Parlamentul European, Consiliul European și Comitetul Juridic). Pentru România, vezi OMFP 1421 din 18 august 2025.
Conform noilor cerințe CSDDD, doar corporațiile europene (cele cu un număr de angajați mai mare de 5.000 și o cifră de afaceri anuală netă de peste 1,5 miliarde de euro) și corporațiile din afara spațiului european care depășesc pragul de 1,5 miliarde de euro ca cifră de afaceri anuală netă înregistrată în spațiul european vor avea obligativitatea de a efectua verificări și evaluări ale impacturilor negative, ale riscurilor și ale entităților din lanțul lor de valoare, prin solicitarea de informații de la partenerii de afaceri. Normele privind verificările prealabile se vor aplica începând cu data de 26 iulie 2029.
În plus, a fost eliminată și obligativitatea întocmirii unui plan de tranziție care să asigure adaptarea modelului de afaceri la dezvoltarea durabilă. Sancțiunile pentru neconformarea cu aceste prevederi se vor sancționa cu până la 3% din cifra de afaceri netă globală.
1. ESRS
Pentru a răspunde noilor decizii, ESRS (European Sustainability Reporting Standards sau suita de standarde europene pentru raportarea de sustenabilitate) vor fi actualizate. EFRAG, organismul mandatat de Comisia Europeană să elaboreze aceste standarde, le-a făcut publice la începutul lunii decembrie 2025, însă ele vor intra în procesul consultativ și vor fi finalizate în cursul anului 2026. După acest pas, Comisia Europeană le va adopta sub formă de regulament delegat și le va publica pe website-ul oficial.
2. VSME
Aminteam mai sus că firmele cu un număr de angajați mai mic de 1.000 vor fi protejate de transferul de responsabilitate. Acest lucru se traduce astfel: în condițiile în care, pentru a-și putea identifica riscurile și impacturile negative, corporațiile care intră sub incidența CSRD și CSDDD vor solicita date și informații IMM-urilor, cerințele nu pot depăși indicatorii din VSME.
VSME (Voluntary Sustainability Reporting Standard for Non-listed SMEs sau standardul voluntar de raportare de sustenabilitate pentru IMM-urile nelistate la bursă) poate fi utilizat de orice firmă care are mai puțin de 1.000 de angajați.
CBAM
Mecanismul de ajustare a prețului carbonului la frontieră (CBAM) este instrumentul UE pentru stabilirea unui preț echitabil pentru carbonul emis în timpul producției de bunuri cu emisii ridicate de carbon care intră pe piața unică și pentru încurajarea unei producții industriale mai curate în țările din afara Uniunii Europene.
Noile reglementări privind mecanismul permanent CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2026. Odată cu acest moment, se încheie eliminarea treptată a cotelor gratuite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Conform Ministerului Finanțelor Publice, “importatorii vor trebui să declare în fiecare an cantitatea de mărfuri importată în UE în anul precedent și emisiile încorporate. Ei vor preda apoi numărul corespunzător de certificate CBAM. Prețul certificatelor va fi calculat în funcție de prețul mediu săptămânal de licitație al certificatelor EU ETS exprimat în euro/tona de CO2 emis. Eliminarea treptată a alocărilor gratuite în cadrul EU ETS va avea loc în paralel cu introducerea CBAM în perioada 2026-2034.”
Reglementările CBAM includ 16 documente, care conțin, printre altele: metodologia de calcul a emisiilor, informații privind alocările gratuite, modele de declarații vamale, documente privind prețul certificatelor CBAM, principiile de verificare, autorizarea declaranților, registrul CBAM, calendarul de implementare, dar și clarificări juridice sau note de informare. Toate documentele sunt disponibile și pot fi descărcate gratuit de pe website-ul Comisiei Europene.
Toți cei vizați sunt încurajați să citească cu atenție și să pună în aplicare instrucțiunile disponibile în secțiunea Modul de gestionare a autorizațiilor. Importatorii de mărfuri CBAM (sau reprezentanții lor vamali) au obligația de a solicita statutul de declarant CBAM autorizat.
Tot de la 1 ianuarie 2026 intră în vigoare și noile prevederi privind taxonomia de mediu. Măsurile de simplificare fac parte tot din pachetul Omnibus I. Obligațiile de raportare se referă la anul financiar 2025, însă companiile au posibilitatea de amânare, optând pentru raportare începând cu anul financiar 2026.
În strânsă legătură cu taxonomia de mediu și pentru a veni în sprijinul emitenților, dar și al investitorilor în obligațiuni verzi, Comisia Europeană a publicat în noiembrie 2025 o comunicare detaliată. Aceasta include îndrumări atât pentru felul în care noile obligațiuni verzi trebuie să respecte taxonomia de mediu, cât și pentru modul în care portofoliul de obligațiuni deja emise poate fi realocat conform noilor prevederi.
Sunt aduse clarificări pentru abordarea treptată și pentru cea bazată pe portofoliu, pentru modul în care pot fi combinate cele două abordări, dar și pentru conținutul fișelor informative. Nu în ultimul rând, clarificările acoperă obligațiile entităților suverane care derivă din principiul DNSH (do no significant harm sau a nu prejudicia în mod semnificativ), precum și cheltuielile care pot include subvenții.
Surse:
Articol publicat în ianuarie 2026.
Informațiile regăsite pe acest blog nu sunt o recomandare de acțiune, sfaturi de investiții, informații juridice sau fiscale și nu reprezintă o ofertă de vânzare/cumpărare a oricărui instrument financiar. Ne-am asigurat că acest articol nu conține informații false sau înșelătoare în momentul publicării, dar nu garantăm exactitatea sau gradul de adevăr al acestuia. ING nu își asumă nicio răspundere pentru orice pierdere directă, indirectă sau consecință survenită în urma aplicării informațiilor din acest articol, cu excepția cazului în care se specifică altfel. Orice opinii, puncte de vedere sau estimări aparțin exclusiv autorilor și pot fi modificate fără notificare.
Distribuirea acestei publicații poate fi restricționată prin lege sau reglementări, iar persoanele care intră în posesia acesteia au obligația de a se informa și a respecta restricțiile impuse.
Articolele publicate pe acest blog se supun protecției drepturilor de autor, astfel încât conținutul nu poate fi reprodus, distribuit sau publicat de nicio persoană în niciun scop fără acordul prealabil expres al ING și menționarea sursei. Toate drepturile sunt rezervate.
Cristina este consultant în sustenabilitate. După o experiență de 14 ani în cadrul Organizației Națiunilor Unite, a intrat în antreprenoriat. Este inginer de mediu, deținând specializări și certificări internaționale în raportarea de sustenabilitate, sisteme de management al sustenabilității evenimentelor (ISO20121) și achiziții sustenabile (ISO20400). Din 2015, de când a co-fondat CSR BootIQ, firmă de consultanță care oferă servicii și cursuri de sustenabilitate, a lucrat alături de clienți din sectorul bancar, farma, retail, FMCG, IT, telecom, transport&logistică. Din 2019 face parte din Comitetul de Supraveghere al organizației Global Reporting Initiative, fiind în prezent vicepreședinta acestui organism. Din 2022, este Sustainability Advisor & Mentor în cadrul Europe Enterprise Network, cea mai mare rețea globală de sprijin pentru IMMuri.