Cum te ferești de două înșelătorii tot mai întâlnite

Cum se întâmplă, mai exact, frauda cu ANAF și cu „actualizarea datelor”? 

Acestea reprezintă două scheme de phishing și impersonare foarte răspândite în ultima perioadă, care exploatează frica și graba oamenilor pentru a obține date sensibile sau acces la conturi bancare.

În primul caz, impersonarea ANAF:

Atacatorii promit o rambursare fictivă de impozit sau taxe plătite în plus (de exemplu, „recalculare impozit” care duce la returnarea a câteva mii de lei). Motivația principală a victimei este frica de a pierde un câștig financiar aparent real și rapid, mai ales când mesajul pare oficial și urgent.

În al doilea caz, mesajele de „actualizare date personale”:

Atacatorii folosesc un ton alarmant („contul tău va fi blocat definitiv dacă nu acționezi acum!”) și imită aspectul băncii (logo-uri, culori ING etc.). Motivația aici este frica de a pierde accesul la contul bancar, fonduri sau servicii esențiale, ceea ce creează panică și impulsul de a acționa imediat, fără verificări.

În ambele scheme, mesajele nu arată suspect la prima vedere: doar un link fals discret sau o cerere de a instala o aplicație. Cu toate acestea, consecințele pot fi serioase: furtul datelor bancare sau chiar golirea contului prin transferuri frauduloase.

Ce tehnici folosesc atacatorii?

• Apeluri telefonice sau SMS-uri cu numere care par românești sau oficiale.
• E-mailuri cu expeditor falsificat (care seamănă cu @ing.ro sau ANAF).
• Linkuri către site-uri false care imită perfect paginile oficiale ING sau ANAF.
• Cer instalarea unor aplicații pentru control remote (AnyDesk, AirDroid) „pentru procesare rapidă”.
• Solicită date bancare, parole, coduri de autentificare sau deschiderea unui „cont de rambursare” fals.

Odată obținute datele, infractorii accesează contul, inițiază transferuri sau vând informațiile pe dark web.

Ce poți face pentru a preveni fraudele?

1. Amintește-ți constant: Băncile (inclusiv ING) și instituțiile statului (ANAF) NU sună, NU trimit SMS sau e-mail cu link-uri și NU cer niciodată date bancare, parole sau coduri OTP prin canale nesigure! Orice astfel de cerere este fraudă.
2. Implementează reguli simple de siguranță: nu da click pe link-uri primite, ci accesează doar direct Home’Bank, ING Business Web sau ing.ro.
3. Limitează expunerea datelor personale pe rețele sociale (nu posta detalii despre locul de muncă, conturi etc.).
4. Instruiește angajații și familia să verifice orice mesaj urgent legat de bani sau conturi.
5. Dacă ai dubii sau ai introdus date pe un site suspect: schimbă urgent parolele în Home’Bank sau ING Business Web și sună Card Stop ING la 031 406 2464.

Precauția te ține la adăpost:

1. Verifică orice solicitare de modificare date sau rambursare prin contact direct cu instituția (sună la numărul oficial de pe site, nu pe cel din mesaj).
2. Dacă primești anunț de „actualizare date” sau „rambursare impozit”, confirmă prin telefon cu o persoană de contact cunoscută, folosind datele de contact din corespondența anterioară oficială, nu cele din mesajul suspect.
3. Stabilește proceduri interne: pentru plăți mari sau schimbări de cont, cere confirmare dublă (la telefon și pe e-mail-ul oficial).
4. Verifică în SPV ANAF (spațiul privat virtual) dacă există într-adevăr vreo rambursare sau problemă fiscală. Nu te baza pe apeluri sau SMS-uri.
5. Citește cu atenție SMS-urile cu coduri OTP: ele descriu operațiunea reală (dacă e ceva suspect, anulează).

Nu uita să sesizezi orice tentativă de fraudă, chiar dacă nu ai fost victimă. Poți raporta și la poliție, DNSC (cert.ro) sau direct la ING (contact@ing.ro) pentru a contribui la oprirea atacurilor.

Articol publicat în martie 2026.