Privite de mulți antreprenori ca elemente separate de lumea afacerilor și microuniversului în care își desfășoară activitatea, relevante mai degrabă pentru proiectele sociale sau cele mari de infrastructură, principiile orizontale și temele secundare sunt obligatorii în cererile de finanțare pe toate programele din fonduri europene.
Dar ce sunt ele, de ce nu sunt sau nu ar trebui să fie doar cuvinte goale de conținut și cum pot ajuta o afacere nu doar să ia finanțare, ci și să fie „în ton” cu vremurile?
Fără a intra în detalii tehnice specifice politicilor și regulamentelor europene, ce e important să reținem ca punct de start este că principiile orizontale au la bază și includ drepturile fundamentale în acord cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
În contextul fondurilor europene, instituțiile europene, dar și cele din statele membre au obligația de a respecta și aplica principiile Cartei atât în pregătirea, cât și în implementarea programelor de finanțare. Această obligație se transmite mai departe și beneficiarilor de finanțări cărora li se solicită să respecte și să integreze principiile orizontale pe tot ciclul de viață al proiectelor, începând de la planificarea și designul lor și până la implementare, monitorizare și evaluare.
Principalele principii orizontale sunt egalitatea de șanse, nediscriminarea, accesibilitatea, egalitatea de gen și dezvoltarea durabilă.
Practic, obligația aplicanților la finațare este de a explica pentru fiecare etapă importantă cum își propun să respecte drepturile fundamentale în interacțiunile cu angajații, grupurile țintă, publicul larg, dar și elementele de protecție a mediului și conservare a biodiversității. De la caz la caz, diferitele teme sunt mai relevante sau mai puțin relevante.
În timp ce pentru un proiect care presupune realizarea unei hale de producție industrială într-o zonă protejată, elementele legate de mediu și de conservare a biodiversității sunt esențial de adresat în cadrul proiectului, în cazul unui proiect care vizează crearea unui centru educațional, elementele ce țin de accesibilitate, egalitate și nediscriminare sunt printre cele mai relevante de integrat în designul și implementarea intervenției.
Bine de știut!
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a elaborat două Ghiduri, unul pentru aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în implementarea fondurilor europene nerambursabile și unul pentru reflectarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturilor persoanelor cu dizabilități în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocată României în perioada 2021-2027.
Ele sunt disponibile pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (aici și aici) și vă pot fi de ajutor în pregătirea proiectelor.
Dacă principiile orizontale sunt de regulă elemente de eligibilitate a proiectelor (nu poți primi finanțare dacă nu îți iei angajamentul de a integra și respecta principiile legate de drepturile fundamentale), temele secundare precum inovarea socială, economia circulară, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon sunt de cele mai multe ori elemente care îți cresc șansele la finanțare deoarece în contextul actual, finanțatorii doresc să sprijine cu prioritate proiecte cu impact pozitiv asupra societății și a mediului înconjurător.
Din acest motiv, proiectele care adresează direct una sau mai multe teme secundare propuse de finanțator primesc punctaj suplimentar în evaluarea tehnică, generându-le un avantaj în competiția la finanțare.
În plus, având în vedere că modelul „business as usual” nu mai este suficient pentru ca o afacere să prospere în contextul provocărilor sociale și climatice actuale, integrarea activă a temelor secundare în proiectele de investiții poate genera un avantaj de piață pentru acei antreprenori care sunt pregătiți să tranziționeze către modele de afaceri mai incluzive și cu impact pozitiv de mediu sau pentru acei antreprenori care deja activează în astfel de contexte (cum sunt, spre exemplu, întreprinderile sociale). Pe lângă finanțările europene, aceste afaceri pot beneficia de susținere suplimentară din partea clienților, comunității și statului, dar și a altor finanțatori cum sunt băncile (în contextul reglementărilor europene legate de finanțarea bancară sustenabilă) sau investitorii privați (în contextul creșterii popularității finanțărilor de impact).
Regăsiți mai jos câteva exemple de linii de finanțare europeană active sau în pregătire, dedicate mediului de afaceri care încurajează afacerile preocupate real de integrarea temelor secundare:
Partener & Consultant Senior www.fonduri-structurale.ro
Co-fondator & Campaign manager www.consolid8.ro
Cristina Pojoga este partener și consultant senior la fonduri-structurale.ro și co-fondatoare a platformei de crowdfunding consolid8.ro. Are peste 10 ani de experiență în consultanță de business, management de proiect și finanțări nerambursabile pentru companii, organizații non-profit și mediul public. A coordonat o parte din programele de accelerare ale fonduri-structurale.ro dedicate antreprenorilor la început de drum, finanțate din fonduri europene. Cristina a urmat cursurile programului de masterat Social Innovation and Management la WU Executive Academy, Viena și este un suporter pasionat al inițiativelor de inovare și antreprenoriat social din țara noastră.