Când toți au acces la AI, ce îi mai diferențiază pe antreprenori

Leadership în era algoritmilor: de la prompting skills la ceea ce rămâne profund uman în antreprenoriat

În ultimele luni am participat la numeroase conferințe dedicate antreprenorilor și leadershipului și am observat un lucru interesant. Aproape fiecare speaker vorbește despre inteligența artificială, despre prompting skills, despre automatizare și despre cât de mult va schimba AI modul în care ne conducem afacerile. Este firesc. Trăim una dintre cele mai importante transformări tehnologice din ultimele decenii și niciun antreprenor nu își mai permite să ignore acest subiect.

Și totuși, plec aproape de fiecare dată cu aceeași întrebare: Dacă peste câțiva ani aproape toți antreprenorii vor avea acces la aceleași instrumente de inteligență artificială, ce va mai face diferența între un business care crește și unul care rămâne în urmă?
Cred că răspunsul nu ține de tehnologie. Ține de leadership și, mai ales, de calitatea deciziilor pe care le luăm.

În urmă cu zece sau cincisprezece ani, avantajul competitiv era accesul la informație. Cei care știau mai multe, care găseau mai repede date relevante sau care aveau acces la expertiză specializată, plecau cu un avantaj important în fața concurenței. Astăzi, acest avantaj începe să dispară. Inteligența artificială democratizează accesul la informație într-un mod pe care nu l-am mai văzut până acum. În câteva minute poți construi un plan de marketing, poți analiza un bilanț, poți genera un plan de afaceri sau poți pregăti o prezentare pentru un investitor, activități care până nu demult necesitau zile întregi de muncă sau acces la consultanți specializați.

De altfel, Microsoft Work Trend Index 2026 arată că 58% dintre utilizatorii AI declară că reușesc astăzi să realizeze activități pe care nu le-ar fi putut face în urmă cu doar un an, iar aproape jumătate dintre interacțiunile cu Microsoft 365 Copilot implică deja activități complexe, precum analiza, rezolvarea de probleme și generarea de idei.

Interesant este însă faptul că același studiu arată că organizațiile care obțin cele mai bune rezultate nu sunt cele care folosesc cel mai mult AI, ci cele care și-au regândit modul în care oamenii colaborează, iau decizii și creează valoare. Cu alte cuvinte, tehnologia accelerează performanța, dar leadershipul rămâne cel care îi dă direcție. Și cred că exact aici începe adevărata provocare pentru antreprenori. Poate că în următorii ani, nu vom concura prin tehnologie, ci prin calitatea deciziilor pe care le luăm folosind aceeași tehnologie.

În ultimii ani am lucrat cu antreprenori aflați în etape foarte diferite de dezvoltare. Unii își construiau primul business, mulți dintre ei făcând trecerea de la corporate la antreprenoriat, iar alții conduceau deja companii cu sute de angajați. Indiferent de dimensiunea afacerii, aproape toți sunt preocupați de aceeași întrebare: Cum pot folosi AI pentru a deveni mai eficienți?

Este o întrebare legitimă și necesară. Cred însă că nu este și cea mai importantă. Întrebarea care va face diferența în următorii ani este alta: Cum folosesc inteligența artificială fără să îmi pierd capacitatea de a gândi critic, de a lua decizii și de a construi relații?

Există câteva riscuri despre care vorbim încă prea puțin când vine vorba de folosirea AI

Entuziasmul din jurul inteligenței artificiale este justificat. Instrumentele pe care le avem astăzi la dispoziție ne ajută să economisim timp, să analizăm volume impresionante de informații și să luăm decizii mai bine fundamentate. Ca antreprenor, ar fi o greșeală să ignori aceste oportunități.

În același timp însă, cred că avem nevoie de aceeași maturitate cu care am adoptat orice altă tehnologie care a schimbat modul în care facem business. Pentru că, odată cu oportunitățile, apar și câteva riscuri despre care se vorbește încă prea puțin.

Primul este poluarea informațională.

Inteligența artificială învață din informațiile disponibile online, însă internetul începe să fie populat, într-un ritm accelerat, chiar cu texte generate de inteligența artificială. Cu alte cuvinte, algoritmii ajung să învețe din conținut creat de alți algoritmi. Rezultatul poate fi o uniformizare a informației și apariția unor răspunsuri impecabil formulate, dar lipsite de profunzime, de context sau de perspective diferite.

Pentru un antreprenor, acest lucru înseamnă că verificarea surselor și validarea informației vor deveni competențe la fel de importante ca utilizarea AI în sine. Nu orice răspuns convingător este și răspunsul potrivit pentru afacerea ta.

Al doilea risc este iluzia competenței.

Astăzi putem genera în câteva minute un plan de marketing, o analiză financiară sau o strategie comercială. Dar faptul că putem produce un document bine scris nu înseamnă automat că înțelegem domeniul respectiv. Există o diferență uriașă între a genera un răspuns și a avea experiența necesară pentru a evalua dacă acel răspuns este realist, aplicabil și potrivit contextului în care se află compania ta. Inteligența artificială poate accelera procesul de lucru, însă nu poate înlocui expertiza construită în ani de experiență.

Poate cel mai important risc este însă pierderea treptată a discernământului.

Orice abilitate pe care încetăm să o folosim, se diminuează în timp. Dacă delegăm algoritmilor analiza, structurarea ideilor și chiar formularea concluziilor, există riscul ca, fără să ne dăm seama, să ne antrenăm tot mai puțin propria gândire critică. Discernământul funcționează exact ca un mușchi: dacă nu îl exersezi, în timp îl pierzi.

În business, cele mai importante decizii nu se iau doar pe baza datelor. Ele țin de context, de oameni, de momentul potrivit și, uneori, de intuiția construită în ani de experiență. Aceste lucruri nu pot fi replicate de niciun algoritm.

Cred că acesta este echilibrul pe care antreprenorii vor trebui să îl găsească în următorii ani: să folosească inteligența artificială pentru ceea ce face extraordinar de bine, fără a renunța la una dintre cele mai valoroase resurse pe care le au – propria capacitate de a judeca.

Paradoxul momentului? Cu cât AI devine mai performant, cu atât crește riscul să confundăm viteza cu valoarea. Putem produce mai mult conținut decât oricând, putem genera zeci de variante pentru aceeași strategie și putem primi răspunsuri aproape instantaneu. Dar faptul că obținem un răspuns mai repede nu înseamnă că luăm automat și decizia cea mai bună.

Există deja primele semnale în acest sens. Cercetători de la Harvard Business Review, Stanford University și BetterUp atrag atenția asupra fenomenului pe care îl numesc workslop: documente, prezentări sau analize generate foarte rapid cu ajutorul AI, care par convingătoare la prima vedere, dar care necesită ulterior timp considerabil pentru verificare, adaptare și corectare. Paradoxal, în loc să economisească timp, ele pot genera și mai multă muncă atunci când sunt folosite fără discernământ.

Iar antreprenorii au învățat, de cele mai multe ori pe propria piele, că cele mai costisitoare greșeli nu apar pentru că nu avem suficiente informații, ci pentru că luăm decizii pripite sau pentru că încetăm să mai punem întrebările dificile.

De aceea cred că, în următorii ani, prompting skills vor deveni ceea ce este astăzi utilizarea e-mailului sau a aplicațiilor Office: o competență de bază, necesară, dar insuficientă pentru a construi un avantaj competitiv.

Avantajul competitiv se mută într-o altă zonă. Un algoritm poate genera zece strategii de dezvoltare, poate analiza piața și concurența și poate sugera soluții pentru aproape orice situație de business. Antreprenorul este însă cel care înțelege contextul, cultura organizației și implicațiile fiecărei decizii, iar responsabilitatea nu poate fi delegată nici celui mai performant algoritm.

Pe măsură ce AI evoluează, competențe precum gândirea strategică, discernământul, inteligența emoțională, capacitatea de negociere și abilitatea de a inspira încredere devin mai valoroase, nu mai puțin valoroase.

Mai există însă un aspect despre care cred că vorbim prea puțin. În goana după eficiență, riscăm să uităm că antreprenoriatul nu este doar despre procese și decizii. Este și despre oameni. Poți automatiza aproape orice, mai puțin încrederea. Nu poți automatiza cultura unei organizații, nu poți automatiza relația construită în ani de zile cu un client și nu poți automatiza curajul de a lua o decizie dificilă atunci când toate datele par să indice o direcție, iar experiența îți spune că există una mai bună.

În viitor antreprenorul nu va mai fi apreciat doar pentru că găsește răspunsurile potrivite, ci mai ales pentru că știe să pună întrebările potrivite, să valideze critic informațiile pe care le primește și să creeze contextul în care oamenii și tehnologia lucrează împreună.

Intuiesc că peste câțiva ani nu vom mai vorbi atât de mult despre prompting skills. Ele vor deveni o competență de bază, la fel cum astăzi nimeni nu mai consideră că utilizarea e-mailului sau a aplicațiilor Office reprezintă un avantaj competitiv. Așa cum, în urmă cu douăzeci de ani, accesul la internet diferenția companiile, iar astăzi este o normalitate, la fel se va întâmpla și cu inteligența artificială.

În schimb, cred că vom vorbi din ce în ce mai mult despre discernământ, despre capacitatea de a transforma informația în decizii bune și despre liderii care reușesc să combine viteza oferită de tehnologie cu experiența, intuiția și responsabilitatea pe care niciun algoritm nu le poate înlocui. Pentru că, dacă accesul la informație devine accesibil tuturor, adevăratul avantaj competitiv nu va mai fi informația în sine, ci modul în care alegem să o interpretăm și să o folosim.

Dincolo de toată tehnologia, inteligența artificială ne pune în fața unei întrebări mult mai importante: ce valoare aducem noi, oamenii, într-o lume în care informația este la îndemâna tuturor? Cu cât delegăm mai multe activități algoritmilor, cu atât va trebui să investim mai mult în ceea ce ne face profund umani: gândirea critică, capacitatea de a construi încredere, abilitatea de a pune întrebările potrivite și curajul de a lua decizii atunci când nu există răspunsuri evidente.

În definitiv, nu cred că antreprenorii care vor avea cel mai mult succes în următorii ani vor fi cei care folosesc cel mai mult inteligența artificială. Cred că vor fi cei care vor înțelege când să se bazeze pe ea și, la fel de important, când să o contrazică, pentru că experiența, cunoașterea propriului business sau contextul le spun că există o soluție mai bună decât cea propusă de algoritm.

Iar dacă ar fi să las antreprenorilor o singură întrebare la finalul acestui articol, aceasta ar fi: dacă mâine toți competitorii mei ar avea acces la exact aceeași inteligență artificială -  care ar mai fi adevăratul meu avantaj competitiv?

Articol publicat în august 2026.

Informațiile regăsite pe acest blog nu sunt o recomandare de acțiune, sfaturi de investiții, informații juridice sau fiscale și nu reprezintă o ofertă de vânzare/cumpărare a oricărui instrument financiar. Am verificat cu atenție informațiile din acest articol pentru a evita erorile sau informațiile înșelătoare la momentul publicării, însă nu putem garanta exactitatea completă a acestora. ING nu își asumă nicio răspundere pentru orice pierdere directă, indirectă sau consecință survenită în urma aplicării informațiilor din acest articol, cu excepția cazului în care se specifică altfel. Orice opinii, puncte de vedere sau estimări aparțin exclusiv autorilor și pot fi modificate fără notificare.

Distribuirea acestei publicații poate fi restricționată prin lege sau reglementări, iar persoanele care intră în posesia acesteia au obligația de a se informa și a respecta restricțiile impuse.
Articolele publicate pe acest blog se supun protecției drepturilor de autor, astfel încât conținutul nu poate fi reprodus, distribuit sau publicat de nicio persoană în niciun scop fără acordul prealabil expres al ING și menționarea sursei. Toate drepturile sunt rezervate.