În ultimii ani, wellbeing-ul (starea de bine) a devenit un termen folosit tot mai des în discuții, mai ales dacă este vorba despre leadership sau cultură organizațională. Pentru unii pare o modă, un „răsfăț” accesibil doar firmelor mari, cu bugete generoase pentru amenajări de sedii care se învârt după soare, cadouri și activități sportive, de relaxare sau recreative destinate angajaților. Realitatea e însă alta: starea de bine nu este un moft, ci o necesitate pentru orice companie antreprenorială. O echipă sănătoasă, atât fizic cât și psihic, aduce rezultate mai bune - inclusiv productivitate, creativitate și este mai loială - iar investițiile în stare de bine se traduc în performanță concretă.
Există deja multe cercetări care demonstrează că există o legătură directă între starea de bine sau wellbeing-ul angajaților și performanța firmei. Scade fluctuația de personal, se reduc costurile generate de absenteism și „prezenteism” (prezență la muncă fără randament din cauza problemelor de sănătate, a problemelor generate de burnout și stres cronic) și crește nivelul de creativitate, de inovație.
Preocuparea pentru această temă se vede și în evoluțiile legislative din România. La finalul anului 2025 a fost depus în Parlament un proiect de lege* pentru reglementarea epuizării profesionale (burnout), o inițiativă menită să recunoască oficial fenomenul și să ofere un cadru legal de prevenire și sprijin pentru angajați.
Proiectul definește burnout-ul ca o consecință a stresului profesional cronic, manifestată prin oboseală persistentă, detașare de la muncă și scăderea eficienței. El propune, printre altele, posibilitatea de a introduce un nou tip de concediu plătit pentru refacere profesională, care ar putea fi acordat fără certificate medicale, precum și obligații pentru angajatori de a informa și preveni riscurile de epuizare profesională și, pentru companiile mai mari, de a elabora planuri anuale de prevenire și evaluări ale riscurilor psihosociale.
Pentru un antreprenor, asta înseamnă că preocuparea pentru starea de bine a angajaților nu este doar o strategie bună de leadership și de business, ci devine, treptat, și parte din cerințele sociale și, posibil, legale ale mediului de lucru curent. Starea de bine reprezintă cadrul de prevenție, iar burnout-ul este consecința lipsei de stare de bine pe termen lung - atunci când ritmul de muncă, presiunea și așteptările nu mai sunt susținute de resurse, sprijin și limite sănătoase.
Productivitatea crește atunci când oamenii se simt susținuți și apreciați. Angajații cu o stare de bine bună sunt mai atenți, mai rezilienți și fac mai puține greșeli, ceea ce reduce costurile operaționale. Fluctuația de personal și absenteismul mai mic protejează continuitatea cunoștințelor și bunelor practici interne - resurse critice pentru companiile mici sau mijlocii.
Wellbeing-ul devine un avantaj competitiv în atragerea de oameni talentați, deoarece, chiar dacă pachetele salariale nu sunt printre cele mai mari de pe piață, starea de bine devine parte din propunerea de valoare făcută la angajare.
Așadar, ce câștigă un antreprenor când investește în starea de bine a angajaților?
Și atunci, ce poate face un antreprenor pentru a asigura starea de bine a angajaților? În fond, când echipa este mică, fiecare persoană contează mai mult, impactul fiecărui angajat e mai mare într-o echipă de 10 sau 20 de oameni decât într-una de 1000, iar scăderea concentrării sau a energiei la nivel individual are impact imediat asupra performanței comune.
O primă idee importantă este aceea că wellbeing-ul nu înseamnă neapărat beneficii scumpe.
Ce contează oare cu adevărat în echipele mici, în companiile antreprenoriale care nu beneficiază de susținerea financiară a unui grup internațional? Mulți antreprenori pornesc de la ideea că starea de bine a angajaților înseamnă investiții consistente: abonamente la sală, cafea gratuită sau o masă de ping-pong în birou. În realitate, aceste lucruri au un impact redus dacă nu răspund unor nevoi reale ale oamenilor. De aceea, este mult mai important să înțelegem ce îi ajută cu adevărat pe cei din echipă înainte de a investi timp și bani în beneficii „la modă”.
Sunt numeroase exemple de firme mici care au îmbunătățit starea de bine a oamenilor prin lucruri simple și concrete, nu prin beneficii extravagante.
În primul rând, cultura organizațională și felul în care liderii își tratează oamenii cântăresc mult mai greu decât orice beneficiu costisitor. Respectul, siguranța de a vorbi deschis, sprijinul real, autonomia și feedback-ul constant sunt elementele care construiesc, zi de zi, starea de bine în echipă. De aceea, wellbeing-ul nu este un fel bonus adăugat din când în când, ci o strategie managerială care se vede în modul în care este organizată munca, în deciziile și comportamentele de leadership.
E important dacă dialogurile interne se poartă în mod constructiv sau dimpotrivă - există agresivitate verbală, tonuri ridicate, ironii sau sarcasm; e important dacă leaderul reușește să transmită o viziune clară, care generează energie, entuziasm. Claritatea scopului, a impactului personal și de echipă este un element cu mare impact asupra satisfacției în muncă și a stării de bine. Apoi, oamenii apreciază controlul asupra timpului lor, autonomia de decizie și acțiune, flexibilitatea programului de lucru.
Contează mult să existe un mod de lucru bine organizat, sarcini, roluri clare, bine definite, așteptări realiste și un ritm de lucru care previne epuizarea.
În firmele mici, soluțiile funcționează cel mai bine atunci când sunt adaptate oamenilor și specificului afacerii, nu copiate din pachete standard ale unor jucători mai mari. Poate într-o anumită firmă programul flexibil sau lucrul de acasă este posibil, în alta nu; poate într-o firmă oamenii au nevoie de mai multă îndrumare și susținere pentru că angajații sunt foarte tineri, iar în alta e nevoie de mai multă libertate de acțiune. Uneori, un simplu dialog periodic între antreprenor și echipă despre volumul de muncă, așteptări și dificultăți face mai mult decât orice beneficiu formal.
Conexiunea socială la locul de muncă este un alt element de stare de bine mult mai puternic decât beneficiile individuale oferite ocazional. În firmele mici, relațiile dintre oameni se văd imediat în felul în care se lucrează: cât de ușor colaborează, cât de repede își cer și oferă ajutor unii altora, câtă încredere există în echipă. O atmosferă în care oamenii se simt respectați, ascultați și sprijiniți de colegii lor reduce stresul, previne izolarea și susține motivația pe termen lung.
Colaborarea reală nu apare din proceduri sau beneficii, ci din comportamente zilnice: discuții deschise, sprijin în perioadele aglomerate, recunoașterea efortului și rezolvarea tensiunilor deschis, oricât ar fi de dificil, înainte să se transforme în conflicte. Pentru un antreprenor, investiția în relațiile din echipă înseamnă mai mult decât un „team building” ocazional - înseamnă să creeze un context în care oamenii pot lucra bine împreună, se pot baza unii pe alții și pot rămâne implicați fără să se epuizeze.
Stare de bine înseamnă, înainte de toate, prevenție, nu intervenție în ultimul moment. În firmele mici, este ușor ca presiunea zilnică, termenele strânse și lipsa de resurse să ducă la suprasolicitare constantă, iar semnele de epuizare să fie observate abia când apar probleme serioase: scăderea performanței, conflicte, absențe sau plecări din echipă. Prevenția înseamnă ca liderul să fie atent la ritmul de lucru, la distribuția volumului de muncă și la perioadele de vârf, înainte ca stresul să devină cronic.
Educația pe subiectul stării de bine este un alt factor important. În România discuțiile pe tema aceasta erau considerate mai degrabă excentrice iar cursurile sau practica erau pentru puțini și mai degrabă pentru nonconformiști. În prezent, subiectul nu mai poate fi ignorat și există atât traininguri, multă informație disponibilă pe diverse platforme (mai degrabă e nevoie aici de o selecție atentă) și există aplicații dedicate stării de bine - de la cunoscutele Headspace sau
Calm la europenele Meditopia sau Daily Lama (ultima și în limba română).
La fel de importantă ca educația este să existe în realitate timp pentru pauze, recuperare și dialog deschis atunci când cineva simte că nu mai face față. În acest fel, starea de bine nu devine o reacție la simptomele epuizării, ci o practică constantă care susține performanța și continuitatea afacerii pe termen lung.
În concluzie, și pentru o companie antreprenorială, starea de bine a oamenilor nu este un lux și nici o inițiativă la modă, de bifat, ci o condiție pentru performanță, continuitate și creștere sănătoasă. Ea nu se construiește prin programe sofisticate sau beneficii copiate din alte contexte, ci prin deciziile zilnice ale antreprenorului; fiecare om din afacerea lui contează, iar deciziile sale zilnice – despre priorități, ritm, comunicare și limite – construiesc sau subminează starea de bine a echipei.
Vestea bună este că wellbeing-ul nu cere neapărat bugete mari, ci intenție, atenție, și consecvență. Un prim pas poate fi simplu: oprește-te și întreabă-te ce anume, din felul în care este organizată astăzi munca în compania ta ajută oamenii să aibă performanță în mod susținut și ce îi epuizează, poate inutil. Deschide dialogul cu echipa, clarifică scopul și așteptările, ajustează ritmul acolo unde se poate și privește starea de bine ca pe o investiție în viitorul afacerii tale.
Pentru antreprenori, adevărata diferență nu o fac beneficiile spectaculoase, ci leadershipul constructiv, care creează condiții în care oamenii pot lucra bine, cu rezultatele dorite, pe termen lung. Iar antreprenorii, ca leaderi responsabili pentru performanța afacerii, sunt ei înșiși foarte expuși la un nivel scăzut de stare de bine și un model pentru ceilalți angajați prin felul în care gestionează acest subiect. Dar acesta este subiectul unui alt articol.
Informațiile regăsite pe acest blog nu sunt o recomandare de acțiune, sfaturi de investiții, informații juridice sau fiscale și nu reprezintă o ofertă de vânzare/cumpărare a oricărui instrument financiar. Ne-am asigurat că acest articol nu conține informații false sau înșelătoare în momentul publicării, dar nu garantăm exactitatea sau gradul de adevăr al acestuia. ING nu își asumă nicio răspundere pentru orice pierdere directă, indirectă sau consecință survenită în urma aplicării informațiilor din acest articol, cu excepția cazului în care se specifică altfel. Orice opinii, puncte de vedere sau estimări aparțin exclusiv autorilor și pot fi modificate fără notificare.
Distribuirea acestei publicații poate fi restricționată prin lege sau reglementări, iar persoanele care intră în posesia acesteia au obligația de a se informa și a respecta restricțiile impuse.
Articolele publicate pe acest blog se supun protecției drepturilor de autor, astfel încât conținutul nu poate fi reprodus, distribuit sau publicat de nicio persoană în niciun scop fără acordul prealabil expres al ING și menționarea sursei. Toate drepturile sunt rezervate.
Articol publicat în februarie 2026.
Surse:
* https://www.senat.ro/legis/PDF/2024/24L640EM.pdf?nocache=true
Anca Florea este Partener Trend Consult și are peste 20 de ani de experiență în resurse umane, leadership și dezvoltare organizațională. A lucrat atât în roluri de expert, cât și de conducere, în domeniul resurselor umane, în industrii precum IT, telecomunicații și consultanță, fiind permanent interesată de felul în care oamenii pot lucra bine și sănătos împreună.
Anca și-a extins practica către coaching și psihoterapie, lucrând cu precădere cu lideri care își doresc o creștere sustenabilă, în care performanța să meargă mână în mână cu starea de bine. Experiența ei aduce împreună rigoarea businessului și înțelegerea profundă a mecanismelor psihologice care influențează deciziile, relațiile și capacitatea liderilor și a echipelor de a performa pe termen lung. Anca scrie despre siguranță psihologică, wellbeing, leadership responsabil și dezvoltare organizațională, în articole ancorate în știință, dar gândite pentru aplicabilitate concretă în practică.