Condițiile economice și politice din ultima perioadă creează premisele pentru apariția în piață a unor comportamente ciudate. De exemplu, antreprenorii care își pun serios problema de a se reangaja. Nu mă refer la cei care au o afacere bine închegată, medie sau mare, ci la micii antreprenori, ajunși la disperare și dispuși să-și pună firma în cui, să aplice la joburi și să se întoarcă la un program luni-vineri, 9-17.
Ai tinde să crezi că e ceva specific românilor, dar... Conform unui studiu* de la finalul anului 2023, “Fondatorii (spre deosebire de directorii executivi) au șanse cu aproximativ 23–29% mai mici să fie aleși ca prima opțiune la angajare, acest tip de penalizare fiind mai rar întâlnit în cazul recrutorilor cu abordări antreprenoriale”.
Dacă și ție ți-a trecut prin cap o astfel de idee (recunosc, am avut-o și eu acum patru ani, când chiar mi s-a oferit un job la Bruxelles), atunci poate n-ar fi rău să citești Tiny Experiments, scrisă de Anne-Laure Le Cunff și lansată în primăvara acestui an.
Antreprenorii sunt aproape mereu în căutarea succesului pe termen scurt. Asta îi învață școala de business şi asta le cer investitorii. Dar, spune Le Cunff, încercarea de a da 100% în tot ce faci este rețeta perfectă pentru epuizare.Autoarea știe ce spune: înainte să devină ea însăși antreprenor și să-și ia doctoratul în psihologie și neuroștiințe, a lucrat la Google. A plecat din companie ca să fondeze Ness Labs, un gen de laborator participativ unde cercetează modurile în care un om, fie el angajat sau antreprenor, poate să trăiască bine, făcând ceea ce-i place, fără a fi stresat de îndeplinirea unor obiective de performanță.
Știai că Giorgio Armani și-a început cariera în medicină înainte să devină unul dintre cei mai mari designeri de modă din lume? Sau că Harrison Ford a lucrat 15 ani ca tâmplar înainte să ajungă vedetă după ce a jucat în Star Wars? Ori că Papa Francisc al II-lea a fost bodyguard la un club de noapte din Buenos Aires înainte să conducă Biserica Catolică?
Ne riscăm adeseori sănătatea mintală în căutarea neobosită a perfecțiunii, spune Le Cunff. „În goana nebună după faimă și bani riscăm să uităm de noi, de pasiunile noastre și de ceea ce ne îmbogățește viața: activitatea făcută de drag și plăcerea născută din această activitate.”
Le Cunff spune că da. Hobby-urile îmbunătățesc real și măsurabil sănătatea fizică și mintală a oamenilor. Este, de altfel, și concluzia unui studiu academic publicat în 2015**, care arată că dacă fac ceva ce le place (hobby-uri, sport sau alte activități relaxante), oamenii se simt mai bine decât atunci când nu practică astfel de activități.
Asumă-ți un proiect secundar în afara a ceea ce investitorii Warren Buffett și Charlie Munger numesc cercul tău interior de competență – genul de proiect care se aliniază cu interesele tale, chiar dacă ele nu au legătură neapărat cu ce faci zi de zi. Aceste proiecte te pot ajuta să-ți dezvolți abilități noi, ceea ce te ajută să contribui în diverse domenii și să creezi valoare pentru alții.
Dacă te uiți în jurul tău, o să găsești antreprenori care au pasiuni complet neașteptate: un IT-ist care participă la regate; un avocat care călătorește prin Europa cu rulota; absolvente de inginerie pasionate de aranjamente florale; femei aflate în concediu de maternitate care se reorientează profesional, transformându-și hobby-uri de tot felul într-o activitate lucrativă.
Rutinele zilnice ale strămoșilor noștri includeau oportunități organice de a-și modela lumea interioară: plimbări lungi, momente de meditație (în timp ce efectuau activități repetitive precum cusutul ori muncile agricole) sau reflecții nocturne, când se rugau înainte de culcare. În prezent, aproape că am pierdut aceste pauze naturale. În schimb, ne confruntăm cu un flux aproape constant de rețele sociale și de e-mailuri, care ne lasă puțin spațiu să gândim, darămite să ne gândim la gândire.
Anne-Laure Le Cunff spune că cel mai bine este să faci cu tine însuți un pact care se bazează pe instrucțiuni clare și concise. Ea îți oferă și exemple de cum să formulezi corect un astfel de pact:
Desigur, succesul obținut de la început este fascinant, deoarece este neobișnuit, dar cel mai sigur mod de a avea succes este să încerci, să eșuezi, să înveți și să încerci din nou. De aceea atâtea startup-uri de succes și atâtea invenții sunt create de oameni de peste 40 de ani: pentru că au repetat, au făcut mai multe încercări şi au învățat din greșelile lor.
Lucrurile s-ar putea să nu funcționeze la început, dar ca antreprenor ești obișnuit cu asta. E ceva natural: adopția nu are loc peste noapte, iar în cazul unui obicei nou, tot despre adopție este vorba. Totuși, cu cât capeți experiență, cu atât mai utile sunt perspectivele pe care le obții ca să excelezi, scrie Le Cunff.
Când scopul tău este să înveți, renunțarea nu este o recunoaștere a eșecului, ci un exercițiu de adaptabilitate. N-are rost să te agăți rigid de o cale învechită, când totul în jur s-a schimbat. Oprirea este mișcarea corectă când datele adunate indică clar un nou traseu, când eforturile îți afectează negativ sănătatea fizică sau mintală ori când acea cale nu îți aduce nici bucurie, nici o valoare clară.
Tiny Experiments nu e o carte care să îți zguduie temeliile, dar este o carte despre ce poți face pentru a-ți păstra mintea întreagă într-o lume pe care unii nu o mai înțeleg. Acele side projects (proiecte laterale) sunt metode care susțin moralul în timp ce te ajută să te descoperi, înțelegi și dezvolți. Sunt micile plăceri care se pot transforma în afaceri și trasee profesionale de neimaginat.
Resurse consultate pentru scrierea acestui articol:
Articol publicat în octombrie 2025.
Informațiile regăsite pe acest blog nu sunt o recomandare de acțiune, sfaturi de investiții, informații juridice sau fiscale și nu reprezintă o ofertă de vânzare/cumpărare a oricărui instrument financiar. Ne-am asigurat că acest articol nu conține informații false sau înșelătoare în momentul publicării, dar nu garantăm exactitatea sau gradul de adevăr al acestuia. ING nu își asumă nicio răspundere pentru orice pierdere directă, indirectă sau consecință survenită în urma aplicării informațiilor din acest articol, cu excepția cazului în care se specifică altfel. Orice opinii, puncte de vedere sau estimări aparțin exclusiv autorilor și pot fi modificate fără notificare.
Distribuirea acestei publicații poate fi restricționată prin lege sau reglementări, iar persoanele care intră în posesia acesteia au obligația de a se informa și a respecta restricțiile impuse.
Articolele publicate pe acest blog se supun protecției drepturilor de autor, astfel încât conținutul nu poate fi reprodus, distribuit sau publicat de nicio persoană în niciun scop fără acordul prealabil expres al ING și menționarea sursei. Toate drepturile sunt rezervate.
Cristina este consultant în sustenabilitate. După o experiență de 14 ani în cadrul Organizației Națiunilor Unite, a intrat în antreprenoriat. Este inginer de mediu, deținând specializări și certificări internaționale în raportarea de sustenabilitate, sisteme de management al sustenabilității evenimentelor (ISO20121) și achiziții sustenabile (ISO20400). Din 2015, de când a co-fondat CSR BootIQ, firmă de consultanță care oferă servicii și cursuri de sustenabilitate, a lucrat alături de clienți din sectorul bancar, farma, retail, FMCG, IT, telecom, transport&logistică. Din 2019 face parte din Comitetul de Supraveghere al organizației Global Reporting Initiative, fiind în prezent vicepreședinta acestui organism. Din 2022, este Sustainability Advisor & Mentor în cadrul Europe Enterprise Network, cea mai mare rețea globală de sprijin pentru IMMuri.