ZF/ING Definim viitorul sustenabil. Sunt foarte multe proiecte de investiţii în producţia de energie regenerabilă şi finanţare există, dar este nevoie în egală măsură de investiţii în reţeaua de transport şi distribuţie.
„Cota de energie regenerabilă asumată pentru 2030 creează automat o cerere mult mai mare pentru proiecte verzi“. Panourile solare sunt vedetele sectorului energetic în 2022 şi 2023.
Există multe proiecte pentru instalarea de capacităţi de producţie din energie regenerabilă, finanţare există de asemenea, dar este nevoie de o abordare unitară şi de investiţii pe măsură în reţeaua de transport şi distribuţie, dar şi în interconectarea cu ţările vecine, a fost una dintre concluziile dezbaterii pe energie din seria „Definim viitorul sustenabil“, un proiect editorial al Ziarului Financiar realizat în parteneriat cu ING Bank România.
„Până în 2030, în România am putea vedea peste 20 GW instalaţi în eolian şi fotovoltaic, eolianul fiind şi on-shore şi off-shore. Cam acestea ar fi investiţiile în capacităţile de producţie. Însă pentru ca ele să se întâmple şi sistemul să funcţioneze corect, trebuie făcute investiţii şi în reţea, atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie, precum şi în interco nectare cu ţările vecine“, a spus Oana Mogoi, sector head utilities & natural resources la ING Bank România.
Panourile solare sunt vedetele anilor 2022 şi 2023, dar, aşa cum a explicat Claudia Griech, directorul general al E.ON Energie, există cerere şi pentru alte proiecte de eficienţă energetică, cum ar fi iluminatul inteligent sau producţia de energie din deşeuri.
„În acelaşi timp, există cerere pentru sisteme de iluminat inteligent. Tocmai recent am finalizat un proiect mare pe partea de iluminat inteligent şi mai există ceea ce numim noi waste-to-energy şi vorbim despre transformarea deşeurilor în energie“, a spus Claudia Griech.
Sorin Elisei, director la Deloitte România şi liderul practicii de sustenabilitate şi energie la compania de consultanţă şi audit, prezent la dezbatere, a spus că sunt clienţi care vin şi cu alte întrebări pentru consultanţi, în afară de energie regenerabilă din surse solare sau eoliene, cum ar fi partea de geotermal sau biogaz
„Clienţii vin către noi mai ales cu solicitări de confirmare a unor soluţii de finanţare a investiţiilor în zona de regenerabile pentru energie electrică. Vin şi cu alte tehnologii, care ar însemna, prin natura lor, regenerabile. Ar însemna că ar putea să aducă un aport distinctiv la ceea ce se întâmplă astăzi pe piaţă, pentru că noi vorbim, de exemplu, doar de vânt sau doar de soare. Dar România are un potenţial foarte bun în zona de geotermal, în zona de biogaz.“
Oana Mogoi, sector head utilities & natural resources, ING Bank Romania
Independenţa energetică este un concept amplu care implică mai multe lucruri. În primul şi în primul rând, producţia de energie trebuie să acopere consumul, deci vorbim de noi capacităţi de producţie care trebuie instalate şi România are nevoie de ele, mai ales prin prisma faptului că economia se dezvoltă, deci consumul de energie va creşte.
Acestea, coroborate cu faptul că importante capacităţi vor ieşi din uz peste 3000 de megawaţi până în 2030, deci cu siguranţă trebuie să punem ceva în loc. De asemenea, trebuie să ne gândim şi la cota de energie verde pe care ne-am asumat-o faţă de Comisia Europeană.
Până în 2030 România ar putea vedea peste 20 de gigawaţi instalaţi în eolian şi fotovoltaic, eolianul fiind şi on-shore şi off-shore. Cam acestea ar fi investiţiile în capacităţile de producţie. Însă ca ele să se întâmple şi sistemul să funcţioneze corect, trebuie făcute investiţii şi în reţea, atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie, precum şi în interconectare cu ţările vecine.
De asemenea, s-au emis ATR-uri şi s-au închis contracte de racordare pentru aproximativ 8.000 de megawaţi, deci alte capacităţi importante, iar din discuţiile pe care noi le avem cu investitorii, cererea este mult mai mare.
Un prim aspect pe care îl considerăm (când analizăm o finanţare ñ n. red.) este investitorul - câtă experienţă are în domeniu, câte proiecte de genul x sau y a mai făcut, care este situaţia financiară, cum s-a comportat el în trecut în situaţii dificile. Dacă un proiect a avut probleme, a adus un aport în plus ca să susţină proiectul sau pur şi simplu l-a lăsat.
Cota de energie regenerabilă asumată pentru 2030 creează automat o cerere mult mai mare pentru proiecte verzi. Şi aici mă refer la proiectele de energie din surse regenerabile şi ceea ce primim în general legat de fotovoltaic şi eolian, eolian on-shore, direcţie care este dată şi de planul naţional integral de energie şi schimbări climatice.
O a doua zonă din care vin cererile de finanţare este legată de reţelele de transport şi distribuţie, ceea ce este foarte bine, pentru că, aşa cum am spus, trebuie să avem o viziune integrată când ne gândim la dezvoltarea de noi proiecte.
Claudia Griech, director general, E.ON Energie
Undeva la 70% din emisiile de gaze cu efect de seră vin din zona energiei. În consecinţă, strategia E.ON se concentrează pe trei mari direcţii, prima dintre ele fiind sustenabilitatea. De aceea ne concentrăm foarte mult pe a propune clienţilor noştri soluţii de eficienţă energetică care să ajute atât la decarbonizare, cât şi la economie de energie şi utilizare eficientă a resurselor disponibile.
E.ON oferă soluţii la cheie atât în ceea ce priveşte piaţa rezidenţială cât şi piaţa b2b şi cumva încercăm să îi însoţim pe clienţii noştri pe parcursul întregului proces. Asta înseamnă că ne ocupăm atât de evaluarea locului de consum, de întocmirea proiectului tehnic de instalare a propriu-zisă, inclusiv mentenanţă.
Dacă este să ne referim la clienţii rezidenţiali, aici gama de putere disponibilă este între trei kilowaţi până la 15 kilowaţi. Asta înseamnă că, de exemplu, un sistem de trei kilowaţi produce undeva la 3.500 de kilowaţi an. Asta înseamnă un consum mediu al clientului de 300 de kilowaţi pe lună. Aici s-ar încadra undeva la aproape 80% dintre consumatorii din România în aşa fel încât să îşi înlocuiască practic consumul de energie.
În ceea ce priveşte clienţii business, costurile depind foarte mult de specificul activităţii, profilul de consum, dar şi acolo avem undeva la 250 de proiecte de energie solară finalizate deja.
Aş spune că, uitându-ne la experienţa anului trecut, panouri fotovoltaice reprezintă cumva ultima modă. Da, tocmai pentru că sunt şi mai accesibile şi pentru că ele, în acelaşi timp, cumva au şi un efect psihologic, pentru că ele şi democratizează energia.
În acelaşi timp, există cerere pentru sisteme de iluminat inteligent. Tocmai recent am finalizat un proiect mare pe partea de â iluminat inteligent şi mai există ceea ce numim noi waste-to-to-energy şi vorbim despre transformare a deşeurilor în energie.
Avem o serie de progrese, aş zice, notabile în ceea ce priveşte energia regenerabilă pentru producţia de energie electrică şi avem o serie de întârzieri şi provocări semnificative în a creşte cota de energie regenerabilă în sectorul de încălzire şi răcire, respectiv în sectorul transporturilor.
Din această perspectivă, mediul de business concentrat pe energie regenerabilă pentru producţia de energie electrică vede nişte instrumente suport, ajutoare de stat acordate prin PNRR sau, de exemplu, ceea ce se anunţă prin contractele pentru diferenţă şi cred că ar trebui să vadă mai multe politici, măsuri, respectiv instrumente de suport pentru a creşte cota de regenerabile în cele două sectoare pe care le-am menţionat mai devreme, în încălzire-răcire, respectiv transporturi.
Clienţii vin către noi mai ales cu solicitări de confirmare a unor soluţii de finanţare a investiţiilor în zona de regenerabile pentru energie electrică. Vin şi cu alte tehnologii, care ar însemna iarăşi, prin natura lor regenerabil. Ar însemna că ar putea să aducă un aport distinctiv la ceea ce se întâmplă astăzi pe piaţă, pentru că noi vorbim, de exemplu, doar de vânt sau doar de soare. Dar România are un potenţial foarte bun în zona de geotermal, în zona de biogaz.
Observăm o tendinţă de diversificare a surselor de energie regenerabilă pe care investitorii le iau în considerare pentru a veni tocmai pe acest mesaj transmis de autorităţi, inclusiv prin PNIESC de înverzire a sectorului energetic şi vin cu foarte multe întrebări legate de aspectele de reglementare. În general, avem solicitări care adresează viitorul imediat - ce urmează să se întâmple, cum înţelegem noi anumite legi şi reglementări.
Acest articol a apărut în ZiarulFinanciar.ro, în cadrul proiectului „Definim viitorul sustenabil”.