Rezultatele unui studiu al ING Bank confirmă o nevoie acută de informare a fermierilor cu privire la noile tendinţe în materie de sustenabilitate.
„Sustenabilitatea are foarte multe valenţe, se duce în foarte multe direcţii şi printr-un studiu ne-am dorit să vedem ce înţeleg clienţii, care sunt obstacolele care îi împiedică să treacă la practici sustenabile. Din rezultatele acestui studiu rezultă că statul s-ar putea implica mult mai mult în informarea fermierilor, clienţilor, pentru ceea ce înseamnă sustenabilitate şi, de asemenea, iniţiative legislative, chiar dacă nu sunt apărute în România, pentru că sunt deja unele recomandări ale UE şi trebuie transpuse în legislaţie“, a explicat Marius Gavrea, Expert Agribusiness în cadrul ING Bank.
România va trebui, din 2023, să aplice prevederile noii Politici Agricole Comune, iar statul ar trebui să clarifice aspectele legate de ce măsuri trebuie implementate.
„Avem nevoie de predictibilitate în ceea ce priveşte măsurile din noua Politică Agricolă Comună care se aplică în România. O a doua direcţie pentru autorităţi ar fi educaţia. Sistemul de învăţământ în domeniul agricol a suferit foarte mult. Avem probleme în găsirea oamenilor potriviţi şi adaptaţi la ceea ce înseamnă agricultură modernă. Ne-am aştepta la nişte programe prin care să revigorăm învăţământul agricol, adăugând şi componente moderne, legate de sustenabilitate şi agricultura digitală“, a explicat Liviu Dobre, director general al Agricover Holding.
Mediul de afaceri are tot mai multe iniţiative şi programe de sustenabilitate, însă acest efort trebuie preluat şi replicat şi la nivelul autorităţilor.
„Noi ne facem datoria de a promova conceptul de sustenabilitate printre clienţii noştri şi considerăm că aceste eforturi ar trebui cumva dublate şi de către autorităţi. Ne- am dori să vedem mai multe iniţiative din partea lor, atât în creşterea gradului de cunoaştere acestor concepte de sustenabilitate printre companiile din sector, dar şi măsuri specifice şi facilităţi acordate acestor companii care îşi ghidează activitatea pe principii de sustenabilitate“, a spus Alina Voicu, Sector Head Commodities, Food & Agri în cadrul ING Bank.
Oamenii de afaceri din domeniul agrobuisness-ului se confruntă cu un deficit mare de personal calificat, iar o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme ar putea fi o regândire a modului în care se face educaţia în domeniul agricol, care are nevoie de noi componente, cum ar fi sustenabilitatea.
„Noi am început acum aproximativ 5 ani de zile să aducem digitalizarea în agricultură. Dacă ai tehnologie, tractoare, combine, utilaje performante, vei avea un consum mai mic, vei avea un randament mai bun la hectar, costuri mai mici, poluare mai puţină. (...) E destul de greu să găsim oameni care să poată să digitalizeze şi să automatizeze toate fluxurile pe care ni le dorim în grupul nostru. Ne-am dori ca în următoarea perioadă, care eu sper să fie anul următor, să fie cât mai puţine hârtii pe birou, să putem lucra cât mai mult digital, dar luptăm încă cu concepţia asta veche că semnăturile trebuie să fie pe hârtie, inventarul trebuie să fie făcut pe hârtie. Dar sperăm, suntem undeva la 70% din ce ne-am propus pe zona de digitalizare şi anul viitor sperăm să funcţionăm aşa cum ne dorim“, a explicat Ianco Zifceak, fondator şi director al companiei Maxagro, care cultivă cereale şi produce lapte în vestul ţării.
El a adăugat că acum cinci ani a investit câteva sute de mii de euro în digitalizare, însă a durat aproximativ 3 ani de zile până când angajaţii s-au adaptat la noile tehnologii, iar fluxul funcţionează la un nivel de 70% din potenţial. El speră ca anul viitor să ajungă la un nivel de 90% al funcţionării acestui flux.
Urmărește emisiunea și/ sau citește interviul integral în Ziarul Financiar.