În cadrul ultimei reuniuni de politică monetară a Federal Reserve (FED), Banca Centrală a Statelor Unite ale Americii s-a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0.25pp, ajungând la nivelul de 5%.

Preşedintele FED, Jerome Powell, a indicat că ne apropiem de sfârşitul acestui ciclu de politică monetară, dar lupta împotriva inflaţiei nu s-a încheiat. Readucerea inflaţiei la nivelul de 2% nu va fi un drum lin, ci va fi presărat cu urcuşuri şi coborâşuri. Reprezentarea opiniilor membrilor FED sub bine cunoscuta formă de “dot-plot” arată că aşteptările sunt ca rata dobânzii de politică monetară să ajungă la 5.1%, dar părerile sunt împarţite. De asemenea există o variaţie în opinii şi cu privire la evoluţia ratei de dobândă în 2024. Majoritatea reprezentanţilor estimează o micşorare cu 0.8 puncte procentuale, iar în 2025 să continue cu o reducere suplimentară de 1.2 pp. 

Investitorii s-au grăbit să digere doar prima parte a mesajului FED şi astfel acţiunile americane au crescut în această lună cu 4.16% recuperând pierderea de luna trecută. Miza a fost că FED nu îşi va folosi toate armele din dotare şi la primul semn de deterioare a economiei va face un pas înapoi în lupta împotriva inflaţiei şi va sări să salveze economia. Datele asupra pieţei muncii împreună cu raportările lunare asupra inflatiei sunt cele mai urmărite atât de către Fed dar şi de restul analiştilor. Cu fiecare publicare a unor noi date, zarurile se aruncă iar şi încep pariurile.
 

Sursa datelor: Bloomberg

BCE păstrează traiectoria

Banca Centrală Europeană a crescut în martie cu 0.50 pp rata de dobândă în pofida incertitudinii din sectorul bancar. Decizia a avut la bază intensificarea creşterii preţurilor produselor non-volatile, excluzând energia şi alimentele. Aceste presiuni inflaţioniste puternice se observă şi din previziunea BCE asupra inflaţiei medii în 2023 conform căreia inflaţia se va situa în jur de 5.9% semnificativ peste ţinta de inflaţie de 2%. Iar ultima proiecţie arată o creştere a inflaţiei şi în 2024 faţă de modelul anterior. Deşi datele la prima vedere ar părea definitorii, în această lună o parte dintre membrii Consiliului Guvernatorilor au avut opinii diferite şi nu au susţinut decizia de creştere a dobânzii afirmând că ar trebui să se ia o pauză să se aştepte efectul măririlor ratei dobânzii efectuate până în prezent.

Reamintim că BCE, împreună cu majoritatea celorlalte bănci din întreaga lume trece prin cel mai agresiv ciclu de înăsprire a condiţiilor de finanţare. În 8 luni de la prima majorare anunţată, a crescut rata dobânzii de politică monetară cu 3.5 pp semnificativ peste ciclurile anterioare din 1999 când în aceeaşi perioadă a crescut cu numai 1.8 pp sau în 2005 cand au efectuat măriri cumulate de 1 pp.

Surprize, surprize din partea OPEC

Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) a anunţat recent o reducere voluntară a producţiei de petrol cu 1.16 milioane de barili pe zi începând cu luna mai şi până la sfârşitul anului. Această decizie nu a fost luată pentru a reechilibra consumul actual, cum am fost obişnuiţi în trecut, ci reprezintă o măsură de precauţie în contextual înăspririi condiţiilor de finanţare. Decizia a fost cu totul surprinzătoare dacă ne uităm la cererea în creştere atât pentru petrol cât şi produse petroliere. Chiar mai mult vine într-o perioadă în care redeschiderea Chinei şi reluarea activitaţilor economice de după pandemie se prognozeaza că vor duce la creşterea consumului.

Mai mulţi analişti au sugerat că decizia OPEC de a reduce producţia de petrol ar putea fi percepută ca o mişcare politică menită să influenţeze preţul barilului de petrol. Înainte de această decizie barilul de petrol Brent, cotaţia de referinţă din Europa, a înregistrat minimul ultimului an de 73 dolari/bbl. Comparativ cu maximul din 2022 de 123.58 dolari/bbl, este de înteles că ţările exportatoare de petrol încearcă să îşi maximizeze veniturile.