La prima vedere, putem spune că educaţia, experienţa şi abilităţile învăţate contribuie la modul în care navigăm printre deciziile financiare pe care le avem de făcut în viaţa noastră de zi cu zi. Însă, toate aceste aspecte reprezintă doar o parte din întreaga ecuaţie, la finalul căreia vedem un comportament. Cu toţii cheltuim bani pe bunuri esenţiale, cum ar fi alimente, pentru a îndeplini nevoile de bază, dar ne consumăm finanţele şi în moduri care reflectă trăsături de personalitate. Iar primul punct de pornire pentru a avea o relaţie mai bună cu banii este să te cunoşti mai întâi pe tine însuţi; mai ales atunci când deciziile pe care le iei nu se aliniază cu ce este considerat în general ca fiind o decizie financiară raţională.
De ce cumpărăm o maşină a cărei mentenanţă ne costă mai mult decât cheltuielile lunare? De ce nu ne putem opri din a plasa comenzi online în fiecare lună, fără să ne întrebăm dacă avem nevoie de acele achiziţii? Răspunsul pentru aceste întrebări, vine cu o alta, din partea profesorului de economie financiară Dan Ariely: "Nu ar avea economia mult mai mult sens dacă s-ar baza pe modul în care oamenii se comportă de fapt, în loc de modul în care ar trebui să se comporte?" Ei bine, ce putem concluziona în mod cert este că la fel cum personalitatea ne impactează stilul de comunicare, priorităţile şi relaţiile, ea are un efect şi asupra alegerilor legate de bani.
Pentru a păşi pe drumul cunoaşterii, cred că este important să identificăm câteva trăsături de personalitate care ghidează deciziile financiare.
Agreabilitatea
Agreabilitatea este trăsătura de personalitate care ajută să fim mai cooperanţi, politicoşi şi prietenoşi. Oamenii cu grad de agreabilitate crescut sunt mai încrezători, afectuoşi, altruişti şi, în general, manifestă mai multe comportamente prosociale. O astfel de trăsătură poate oferi o bază stabilă pentru gestionarea finanţelor personale într-o dinamică de familie sau relaţie. Un aspect caracteristic este responsabilitatea, care se poate traduce în gestionarea facturilor şi respectarea obiectivelor sau a termenelor limită.
Cu toate acestea, persoanele cu o astfel de trăsătură preferă să evite conflictele, fapt ce poate cauza disconfort în cazul în care partenerul sau un membru al familiei este predispus să cheltuiască mai mult. Lipsa de comunicare a îngrijorărilor poate afecta negativ propriile finanţe. Tot aici, se regăseşte şi reticenţa faţă de risc, iar asta poate duce la pierderea unor potenţiale beneficii pe termen lung ale unei investiţii. Însă un specialist în domeniu poate fi de ajutor în crearea unor reţele de siguranţă care să te ajute să ieşi din zona de confort.
Extroversiunea
Extroversiunea este acea trăsătură de personalitate caracterizată prin energie ridicată, dorinţa de a explora şi a încerca noi experienţe alături de ceilalţi. Persoanele cu un grad de extroversiune crescut se bucură de ieşiri sociale, adesea fiind generoşi cu banii lor, plătind pentru prieteni sau donând pentru organizaţii şi cauze în care cred. Datorită naturii sociale, aceştia vor cere adesea sfaturi prietenilor şi familiei cu privire la deciziile financiare. Ei preferă să nu fie nevoiţi să se scufunde prea mult în numere şi detalii, bazându-se pe o sursă de informaţii de încredere. În acest tipar există motivaţia obiectivelor pe termen scurt, care ne face să muncim din greu şi să economisim pentru călătorii, dar şi să plătim în plus pentru experienţe unice şi inedite. Datorită naturii lor libere, entuziaştii pierd uneori din vedere obiectivele pe termen lung, fiind predispuşi la cheltuieli impulsive, deseori cedând presiunii de a cheltui mai mult decât permite bugetul.
A crea obiective financiare comune cu familia sau partenerul poate fi un bun început. Aplicaţiile de finanţe personale sau crearea unor moduri creative de a economisi, poate creşte atenţia faţă de obiceiul cheltuielilor. Poţi seta câteva "cheat days" financiare pe lună, în care să cumperi ceva ce se află pe lista ta de dorinţe.
Conştiinciozitatea
Caracteristicile standard ale acestei trăsături includ niveluri ridicate de atenţie, control bun al impulsurilor şi comportamente direcţionate către obiective. Oamenii foarte conştiincioşi tind să fie organizaţi şi atenţi la detalii. Atunci când fac cumpărături, ei caută valoare şi utilitate şi vor încerca adesea să găsească opţiuni economice.
În timp ce natura lor orientată către detalii le permite să fie planificatori eficienţi, aceasta îi poate împiedica să execute un plan. Încercarea de a stabili un plan "perfect", care intră în detalii prea specifice, poate îndepărta sau chiar anula scopul final.
Astfel, tipul de personalitate conştiincios are nevoie să îşi reamintească să includă paşi de acţiune şi termene limită atunci când setează un obiectiv.
