un interviu cu Mihai Toader-Pasti
Când ți-ai luat ultima dată o pereche de adidași? Au fost scumpi? Ai idee de unde vin și unde se duc când te vei plictisi de ei? Crezi că a fost o alegere cumpătată sau mai mult un moft?
Modul în care ne cheltuim banii vorbește despre stilul nostru de viață, despre personalitatea noastră și despre lucrurile care ne plac. Ca să ne dăm seama cât de responsabil cumpărăm, hai să vorbim și despre sustenabilitate și cât costă ea.
Un stil de viață sustenabil nu înseamnă doar să trăiești în afara orașului cu energie verde și să îți crești singur alimentele. Înseamnă, în primul rând, alegeri conștiente care contribuie la sănătatea noastră, a comunității și a planetei. Dacă reușim să consumăm mai puține resurse și să prețuim calitatea, nu cantitatea, ne arătam respectul pentru oameni, pentru mediu și chiar pentru bani.
Ca să intrăm mai mult în subiect, am stat de vorbă cu Mihai Toader-Pasti, cel care de peste 10 ani este implicat în domeniul sustenabilității și energiei regenerabile. Hai să aflăm mai multe chiar de la el.
Spune-ne pe scurt despre tine. Cine este Mihai Toader-Pasti și ce face el?
Dacă tot trebuie să vorbesc despre mine la persoana a 3-a: Mihai Toader-Pasti este foarte curios și urăște să se plictisească. Este optimist și crede că viața merită trăită la maxim, conștient și nu pe pilot automat. La finalul vieții, aș vrea să se spună despre mine că am contribuit la lumea aceasta mai mult decât am consumat, să fie un rezultat net pozitiv.
După 12 ani în care am cofondat și coordonat o serie de proiecte (EFdeN – proiectul educațional și de cercetare cu case solare, energiaTa – comunitatea proconsumatorilor care a schimbat legislația în România, facând posibilă injectarea în rețea, Future Energy Leaders Romania și Global Shapers), astăzi mai sunt implicat în proiectul Între Vecini - proiect de regenerare a spiritului comunitar la bloc și în nZEB Road Show – caravana națională pentru educarea oamenilor cu privire la clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero.
Toată lumea vorbește de sustenabilitate, e un termen la modă. Dar ce înseamnă de fapt sustenabilitate/stil de viață sustenabil și de ce ar trebui adoptat de cât mai mulți oameni?
Sustenabilitatea, în cea mai simplă formă, este explicată prin cei 3P: Populație, Planetă, Profit. Adică încorporează aspecte ce țin de Oameni, Mediu și Economie.
Orice acțiune are o reacțiune. Situația, în acest moment, este gravă și am amânat mult prea mult luarea măsurilor corecte. Mai mult, pentru că am așteptat, acum trebuie să jonglăm și cu efectele generate de pandemie, război și inflație. Earth Overshoot Day, ziua în care am consumat resursele pe care planeta le poate regenera într-un an, va fi pe 28 iulie.
Ce înseamnă o casă verde și care sunt beneficiile ei?
Chiar și înainte de pandemie petreceam peste 90% din timp în clădiri. O casă verde este o casă sustenabilă, este sănătoasă și confortabilă pentru ocupanți, este prietenoasă cu mediul și nu reprezintă o povară financiară. De exemplu, costurile de operare, mentenanță și renovare pe întreaga durată de viață sunt 80% din costul total al unei locuințe tradiționale.
O casă sustenabilă ia în considerare situl, solul, eficiența energetică și a apei, calitatea aerului și iluminatului, materiale și resurse, amprenta totală pe întreg ciclul de viață, de la materiile prime și până la reciclare.
Cum ne afectează financiar sustenabilitatea? E scump să alegi un stil de viață sustenabil?
Cred că pe termen mediu și lung este foarte scump să nu acționăm acum. Schimbările climatice nu înseamnă mai mult timp vara pe litoral, ci înseamnă creșterea ca intensitate și frecvență a fenomenelor meteo extreme. Deja vedem ce se întâmplă și mi-ar plăcea ca Ro-Alert să ne anunțe și de ce sunt așa dese aceste fenomene extreme. Estimările arată că schimbările climatice ar putea reduce PIB-ul global cu 10-18% în următorii 30 de ani, putând genera pierderi de 178 triliarde de dolari în următorii 50 de ani. Pe de altă parte, este și o oportunitate uriașă: dacă acționăm rapid și inteligent, tranziția către emisii de carbon net zero poate adăuga 43 de triliarde de dolari. Aceștia sunt factorii care vor afecta nu doar sănătatea, ci și bunăstarea și puterea de cumpărare.
Ce măsuri putem lua astăzi pentru un viitor sustenabil?
Pe termen scurt, țările care investesc în sustenabilitate vor fi în dezavantaj, în timp ce pe termen mediu și lung câștigurile sunt clare. Este de asemenea important să ne bazăm analizele pe date corecte și studii obiective pe întreg lanțul de valori.
Există o serie de măsuri pe care le pot lua cetățenii, statul și mediul de business. Cetățenii pot să fie mai responsabili și să pună presiune pe companii și mediul politic. Mediul politic trebuie să asigure un cadru legislativ care descurajează comportamentul iresponsabil și să încurajeze inovația și dezvoltarea, iar mediul de business trebuie să înțeleagă că cine va face mutarea mai repede, va avea mai mult de câștigat.
Sunt foarte multe lucruri pe care o persoană le poate face și există nenumărate resurse pe Internet, în Social Media. Important este să ne pese, să căutam și să aplicăm. Cele mai simple și ieftine 3 lucruri ar fi să cumperi mai puțin, să reduci cumpărarea materialelor de unică folosință și consumul de carne (în special de vită).
Și ca să revenim la întrebarea pe care am pus-o la început: Tu când ți-ai luat ultima dată o pereche de adidași? Și cum alegi atunci când îți cumperi lucrurile de care ai nevoie?
Industria de fashion reprezintă 1/10 din amprenta globală de CO2, iar estimările spun că va crește cu 50% în următorii 8 ani. Până atunci, de exemplu, Uniunea Europeană își propune să reducă amprenta netă de carbon cu 55%. Mai mult, industria fashion consumă 20% din apa menajeră la nivel global. Mă gândesc la asta de fiecare dată când cumpăr haine sau încălțăminte. Cred că anul trecut mi-am cumpărat o pereche de încălțări, dar le iau în general doar când se deteriorează cele existente.
Cea mai eficientă metodă de a fi sustenabil este să nu cumperi lucrurile de care nu ai nevoie, să fii cumpătat, cum se spune. Apoi, dacă tot cumperi, să încerci să iei produse cât mai locale, dacă nu din România, măcar produse în Europa. Transportul de mărfuri, de exemplu, contribuie cu 8% la amprenta globală de carbon, poluează mediul și ne afectează și sănătatea.
Apoi, contează și produsul, cât de prietenos este cu mediul, dar și dacă este un produs etic sau nu. Chiar dacă acum discuția se duce în zona de mediu, este importantă și componenta socială. Aceste informații nu sunt încă foarte ușor de identificat și presupun o muncă suplimentară, iar uneori nu ai de unde să le afli.
Atunci când un produs nu îți mai trebuie, dacă este într-o stare bună sau poate fi reparat, donează-l, iar dacă a ajuns la finalul vieții, reciclează-l. În multe orașe sunt deja magazine unde poți duce haine pentru a fi reciclate.
Nu cred că au fost foarte scumpi ultimii adidași cumpărați, dar încerc pe cât posibil să evit fast fashion. Din păcate, este vorba și de o chestie psihologică: dacă dai puțini bani pe ceva, nu prea apreciezi valoarea obiectului și tinzi să îl arunci mai repede.
Un alt aspect al industriei de fashion ține de poluarea apei cu microplastic. Aproximativ 60% din materialele hainelor și încălțămintei este plastic. Doar spălatul generează jumătate de milion de tone de microfibre de plastic care ajung în ocean și apoi, prin lanțul trofic, în oameni.
Sustenabilitatea în viața de zi cu zi este un beneficiu, atât pentru noi, cât și pentru planetă. Adoptarea acestui stil de viață nu implică neapărat costuri mai mari sau măsuri radicale, ci chibzuință asupra deciziilor pe care le luăm. Putem începe prin a cumpăra mai rar și mai bun, a risipi mai puțin și a refolosi mai mult, dar și prin a susține afacerile mici, locale.
Surse:
