Notă informativă lunară pregatită de NN Investment Partners - Ecaterina Biris, Portfolio Manager Equity
Banca Centrală a Ungariei a surprins iar printr-o majorare a ratei de dobândă de politică monetară cu 1.85 pp până la un nivel de 7.75%, fiind și cea mai mare rată de politică monetară din regiune, urmată de Cehia cu 7%.
România se afla în spatele băncilor centrale din regiune la începutul lunii iulie, dar printr-o mișcare ce a surprins investitorii a majorat rată de politică monetară cu 1.00 pp de la 3.75% la 4.75%, astfel micșorând și ecartul față de celelalte țări din regiune.
Următoarea sedință a BNR pentru probleme de politică monetară este programată la începutul lunii august.
Nivelul ridicat al inflației va forța BNR să continue procesul de majorare a ratelor de referință. Investitorii vad riscul creșterii ratelor de politică monetară și similar cu ce se întâmplă și la nivel global, ratele de dobândă pe termen scurt au crescut peste nivelul de 8.5%.
Grafic: Evoluția din ultimul an a creșterii anuale a prețurilor exprimată ca rata de inflație din România (linia cu portocaliu), a rata inflației în Cehia (linia cu albastru) rata de inflație în Ungaria (linia cu gri) rata de inflație în Polonia (linia cu mov) . Axa este exprimată în procente.
Sursa date: Refinitiv Datastream
FMI recomandă ridicarea plafoanelor prețurilor la energie
În urma vizitei de la București a comisiei Fondului Monetar Internațional – raportul admite că România a avut o revenire economică solidă după pandemie dar acum se află în fața unor noi intemperii cauzate de războiul din Ucraina.
România vine după o pandemie care a pus o mare presiune asupra cheltuielilor bugetare și a slăbit poziția fiscală prin creșterea datoriei publice.
FMI recomandă guvernului să ofere suport în fața crizei energetice doar consumatorilor vulnerabili și să ridice gradual plafoanele prețurilor la energie și gaze înainte de martie 2023, pentru a acomoda consumatorii.
De asemenea, recomandarea este pentru o reformă fiscală ambițioasă, pentru a reduce deficitul bugetar pe termen mediu și a reintra în limita stabilită conform criteriul Maastricht de 3% din Produsul Intern Brut.
Suspendarea creditelor pentru o perioadă de 9 luni
Guvernul a aprobat suspendarea creditelor pentru 9 luni.
Se adresează debitorilor persoane fizice care au suferit o creștere a cheltuielilor medii cu minimum 25% dar și persoanelor juridice care au înregistrat o scădere cu 25% a rezultatelor financiare ca urmare a creșterii prețurilor.
Pe parcursul suspendării dobânda se capitalizează.
Prin acest proiect Guvernul a venit cu garanții aduse băncilor, ce se diferențiază față de versiunile anterioare, astfel că băncile nu vor considera aceste credite ca fiind neperformante și nu vor efectua provizioane.
Crearea de provizioane ar fi pus o presiune semnificativă asupra rezultatelor sistemului bancar.