Apartament vechi, factură mare: de unde începi, de fapt
Eficiența nu înseamnă să stai în frig sau în întuneric. Înseamnă să obții același confort — sau unul mai bun — cu mai puțină energie.
Un apartament construit în urmă cu 30–50 de ani poate avea ferestre schimbate, dar pereți reci; încălzire funcțională, dar camere care se încălzesc diferit; electrocasnice noi lângă aparate vechi; și o factură care spune cât ai consumat, nu și de ce.
Nu este un caz izolat. Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică, date privind fondul locativ, stocul de locuințe din România este dominat de clădiri ridicate înainte de 1990: locuințele construite în ultimii treizeci de ani reprezintă aproximativ 13% din fondul locativ total. Pentru majoritatea proprietarilor, discuția despre eficiența energetică a unui apartament pornește, așadar, de la o clădire veche, nu de la una nouă.
În această situație, tentația este să începi cu achiziția cea mai vizibilă: geamuri noi, aer condiționat, electrocasnice, izolație sau chiar panouri fotovoltaice, dacă locuiești într-o clădire care îți permite această intervenție. Problema este că nu există o listă universală de măsuri. Un apartament la ultimul etaj, unul de colț și unul înconjurat din toate părțile de apartamente locuite și încălzite au nevoi foarte diferite.
Mai util este să tratezi eficiența energetică a apartamentului precum un diagnostic: întâi înțelegi unde se consumă energia, apoi elimini risipa, optimizezi ce ai, prioritizezi investițiile și, la final, verifici dacă ele au produs rezultatul așteptat.
La finalul acestui articol vei avea patru pași în ordinea în care merită parcurși, o listă de măsuri pe care le poți face săptămâna aceasta fără să cheltuiești nimic și o metodă simplă prin care să verifici dacă ce ai făcut chiar a funcționat — adică dacă reducerea facturilor la căldură din apartament vine din lucrare sau doar dintr-o iarnă mai blândă.
IDEI PRINCIPALE
Restul articolului detaliază fiecare pas și explică ce decizi singur, ce decizi cu un specialist și ce se decide la nivelul întregii clădiri.
IDEI PRINCIPALE
Vechimea este un indiciu, nu un verdict. Contează cum a fost construit blocul, dacă anvelopa (învelișul exterior al clădirii: pereți, ferestre, acoperiș) a fost renovată, poziția apartamentului, orientarea, etajul, suprafața de pereți exteriori, tipul ferestrelor, sistemul de încălzire și felul în care locuința este folosită. Două apartamente identice ca suprafață pot avea consumuri foarte diferite.
Poziția contează mai mult decât pare să creadă majoritatea proprietarilor. La ultimul etaj, pierderea prin planșeul de sub terasă este de regulă dominantă, iar vara problema devine supraîncălzirea. Într-un apartament de colț ai doi pereți exteriori în loc de unul și, adesea, o cameră vizibil mai rece. Într-unul interior, la etaj mediu, măsurile ieftine acoperă cea mai mare parte din potențial, iar investițiile mari se justifică cel mai greu.
Într-un bloc, distincția esențială este între ce controlezi tu și ce aparține clădirii. Sunt trei niveluri de decizie, iar aproape tot restul articolului se așează pe ele:
Legea nr. 196/2018 include fațadele, acoperișurile și terasele în proprietatea comună, iar articolul 32 alineatul (2) prevede că modificarea aspectului fațadei se face numai în mod unitar pe întreg condominiul. Practic: o termoizolație exterioară aplicată doar pe conturul unui singur apartament nu este doar o soluție tehnic slabă, ci și una care iese din cadrul legal.
IDEI PRINCIPALE
Recomandările de mai jos nu se aplică la fel tuturor. Prima întrebare utilă este în ce categorie te afli:
IDEI PRINCIPALE
Începe cu informațiile pe care le ai deja. Strânge facturile din ultimele 12 luni și observă cum se schimbă consumul de la un sezon la altul. Notează ce poate explica diferențele: perioadele în care ai fost plecat, schimbări în numărul de persoane din locuință sau aparate noi.
Ce cauți pe factură — Trei lucruri. Primul: consumul în kWh, nu suma în lei — suma se schimbă cu prețul, consumul spune ce ai făcut tu. Al doilea: prețul tău final pe kWh, calculat împărțind totalul la kWh consumați; include energia, distribuția și taxele și este singurul număr cu care transformi economia de energie în economie de bani. Al treilea: istoricul lunar, dacă furnizorul îl afișează — te interesează forma curbei pe tot anul, nu valoarea unei singure luni.
Dacă ai acces la un contor inteligent sau la o platformă cu date mai detaliate, uită-te și la profilul zilnic sau orar. Contorizarea inteligentă avansează rapid: numai la unul dintre operatorii de distribuție, planul aprobat de ANRE prevede un grad de acoperire de aproximativ 67% la finalul anului 2026. Factura îți spune cât ai consumat într-o lună. Datele detaliate îți arată când apare acel consum.
Dacă ai cumpărat sau închiriat locuința în ultimii ani, ai probabil în dosar și certificatul de performanță energetică. Merită citit: îți arată cât ar consuma clădirea în condiții standardizate. Nu îți spune cât consumi tu, dar îți arată cât ar trebui să consume clădirea ta în mod obișnuit.
Două unități sunt suficiente pentru început.
În realitate, multe aparate pornesc și se opresc, deci consumul măsurat este de regulă mai mic decât puterea de pe etichetă înmulțită cu timpul. Pe factură plătești kWh.
Ca reper, în Uniunea Europeană 61,5% din energia consumată de gospodării în 2024 a mers spre încălzirea spațiilor și 15,6% spre apă caldă — împreună, 77,1% din total. Iluminatul și aparatele electrice au reprezentat 14,8%, iar gătitul 6,4%. În România proporțiile sunt asemănătoare, cu o excepție: gătitul are o pondere aproape dublă. Cifrele descriu energia totală a gospodăriilor, nu structura facturii tale de electricitate.
[Grafic 1 — Consumul final de energie al gospodăriilor, pe utilizări, 2024. Sursa: Eurostat. Valorile descriu energia totală, nu doar electricitatea; categoria „iluminat și aparate electrice” exclude electricitatea consumată de sistemul principal de încălzire, răcire sau gătit.]
Verifică — Un frigider vechi nu trebuie schimbat doar pentru că este vechi. Conectează-l la o priză inteligentă cu măsurare pentru câteva zile și notează cât consumă. Caută apoi consumul anual declarat al unui model nou echivalent în registrul european EPREL . Diferența dintre cele două, înmulțită cu prețul tău pe kWh, îți dă economia anuală în lei. Împarte prețul aparatului nou la această economie și afli în câți ani se recuperează investiția.
Greșeala de evitat — Nu compara direct două luni foarte diferite fără să ții cont de context. O lună de iarnă mai rece, o perioadă în care ai lucrat mai mult de acasă sau o vacanță pot schimba semnificativ consumul.
IDEI PRINCIPALE
Certificatul de performanță energetică al apartamentului — pe scurt, certificatul energetic — încadrează locuința într-o clasă energetică, de la A la G, pe baza unui calcul standardizat. Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor îl face obligatoriu la vânzare și la închiriere și îi stabilește o valabilitate de 10 ani de la emitere .
Ce îți spune și ce nu îți spune. Clasa energetică a apartamentului descrie clădirea, nu obiceiurile tale: calculul presupune un mod standard de utilizare — temperaturi, program, număr de persoane. Doi vecini cu aceeași clasă energetică pot avea facturi diferite. Invers, un consum mic nu înseamnă neapărat o clădire bună: poate însemna că stai la 19 °C într-o locuință care ar avea nevoie de 21 °C pentru confort.
De ce merită totuși citit. Certificatul separă exact ce ține de clădire de ce ține de tine — distincția pe care se sprijină întregul articol. Partea de recomandări indică, de regulă, elementele cu cea mai slabă performanță: anvelopa, tâmplăria, instalația. Este un punct de plecare pentru prioritizarea de la Pasul 4, nu o măsurătoare a consumului tău.
Cât costă și ce alternativă ai. Un certificat energetic pentru un apartament costă, orientativ, între 200 și 500 de lei. Dacă vrei doar o estimare înainte de a comanda unul, poți folosi Simulatorul de Eficiență Energetică dezvoltat de EFdeN împreună cu ING Bank: este gratuit, durează sub 10 minute și se bazează pe metodologia oficială de calcul MC 001-2022, aproximând clasa energetică a apartamentului înainte și după intervenții .
IDEI PRINCIPALE
După ce ai o imagine mai clară asupra consumului, uită-te la problemele simple ale apartamentului. Verifică garniturile ferestrelor, reglajul feroneriei (mecanismul de închidere al ferestrei), infiltrațiile evidente de aer și ușile către balcoane sau spații neîncălzite. Uită-te și la modul în care sunt folosite caloriferele: mobilierul voluminos și perdelele foarte groase pot împiedica circulația aerului cald.
Aceste intervenții par minore, dar curenții de aer afectează direct confortul. Dacă simți permanent aer rece lângă o fereastră, probabil compensezi problema printr-o temperatură mai mare în cameră sau printr-o funcționare mai lungă a încălzirii.
Greșeala de evitat — Nu încerca să transformi apartamentul într-un spațiu complet etanș, ignorând ventilația. Reducerea infiltrațiilor necontrolate este utilă, dar locuința are în continuare nevoie de aer proaspăt. O etanșare necorespunzătoare favorizează umiditatea excesivă, condensul și mucegaiul.
IDEI PRINCIPALE
Uneori problema nu este echipamentul, ci modul în care este controlat. Verifică dacă poți folosi mai bine termostatul, robinetele termostatice sau funcțiile de programare ale instalației. Un termostat nu schimbă cât de multă căldură pierde apartamentul, dar reduce cât timp funcționează sistemul — și, prin asta, consumul.
Ideea nu este să renunți la confort, ci să eviți funcționarea inutilă: nu are sens ca încălzirea sau răcirea să meargă la aceeași intensitate când locuința este goală.
Același principiu se aplică aparatelor electrice. Unele consumuri pot fi mutate în alte intervale ale zilei, mai ales dacă ai un tarif diferențiat pe intervale orare sau producție locală de energie.
Verifică în contractul tău dacă ai un astfel de tarif — nu toți furnizorii îl oferă și nu în toate ofertele. Atenție la ce compari: kWh rămân aceiași, se schimbă doar leii.
Costul poate fi de la zero până la câteva sute de lei, pentru robinete termostatice sau un termostat programabil. După implementare, urmărește orele de funcționare, temperatura din locuință și consumul.
Greșeala de evitat — Nu cumpăra termostate inteligente, senzori sau sisteme de automatizare doar pentru că sunt disponibile. Tehnologia este utilă atunci când rezolvă o problemă identificată, nu atunci când devine un scop în sine.
IDEI PRINCIPALE
Abia după ce ai măsurat, ai eliminat problemele evidente și ai optimizat modul de funcționare a locuinței poți analiza investițiile mari: ferestre, ventilație, un sistem de încălzire sau răcire mai performant, electrocasnice, lucrări la anvelopă sau producție locală de energie.
Pentru fiecare, răspunde la aceleași patru întrebări: ce problemă rezolvă, cât de mare este acea problemă, ce economie poate produce și ce alte lucrări presupune. Ordinea contează și tehnic: dacă reduci mai întâi necesarul de încălzire sau răcire, viitorul echipament poate fi dimensionat mai mic. Altfel, riști să cumperi o soluție mai mare și mai scumpă pentru un consum care putea fi redus înainte.
O fereastră performantă reduce pierderile și curenții de aer, dar rezultatul depinde de geam, ramă, montaj, etanșare, punțile termice din jurul golului (zonele pe unde căldura scapă pe conturul ferestrei) și de ventilație. Dacă tâmplăria actuală este bună, reglarea feroneriei și refacerea garniturilor sunt acțiuni mai raționale decât înlocuirea completă. Dacă schimbi ferestrele și apartamentul devine mult mai etanș, gândește-te și la aerul proaspăt, umiditate și evacuarea poluanților.
Izolația termică a unui apartament din bloc vechi este cazul în care distincția dintre apartament și clădire contează cel mai mult. Anveloparea exterioară — singura care rezolvă efectiv pierderile prin pereți și punțile termice — este o lucrare la nivelul clădirii: fațada este proprietate comună, iar aspectul ei se modifică unitar pe întreg condominiul. Discuția începe, așadar, în adunarea generală a asociației, nu la un magazin de materiale.
Ca ordin de mărime util în acea discuție, în conformitate cu indicațiile Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene: programele publice care finanțează astfel de lucrări cer, de regulă, o reducere de cel puțin 40% a consumului de energie pentru încălzire ca rezultat al intervenției.Este pragul pe care îl impune finanțatorul, nu o promisiune automată pentru fiecare apartament: la ultimul etaj sau la un apartament de colț efectul este de obicei mai mare decât la unul interior.
Răspunsul scurt: nu ca lucrare pe cont propriu. Izolația pusă pe interiorul pereților exteriori lasă peretele să se răcească mai mult decât înainte, iar umezeala din aerul camerei poate condensa în interiorul lui. Rezultatul este mucegai, uneori invizibil, în spatele izolației. Organizația Mondială a Sănătății tratează condensul pe suprafețe și în structuri drept indicator al umezelii și al dezvoltării microbiene, cu efecte documentate asupra sănătății respiratoria.
Dacă izolarea pe interior rămâne totuși singura opțiune — de exemplu la un perete către un spațiu neîncălzit —, intervenția are nevoie de un calcul higrotermic făcut de un specialist, de o barieră de vapori corect poziționată și continuă, de tratarea punților termice de la planșee și pereți despărțitori și de o soluție de ventilație. Fără aceste elemente, măsura mută problema, nu o rezolvă.
În apartamentele cu radiatoare, robinetele termostatice ajută la controlul pe cameră, acolo unde instalația permite. Un aparat de aer condiționat care poate și încălzi este, tehnic, o pompă de căldură aer-aer. Comisia Europeană arată că pompele de căldură moderne sunt de trei până la cinci ori mai eficiente energetic decât cazanele clasice pe gaz, pentru că furnizează mult mai multă energie termică decât energia electrică pe care o consumă. Performanța din fișa tehnică (COP) se măsoară însă în condiții de laborator. În practică, ceea ce contează este performanța pe întregul sezon (SCOP), iar randamentul scade pe măsură ce temperatura de afară coboară — exact atunci când ai cea mai mare nevoie de căldură.
Dacă ești racordat la încălzire centralizată, posibilitățile de control depind de instalația blocului, de contorizare și de configurația corpurilor de încălzire. Nu modifica instalațiile comune fără proiectare, acorduri și autorizările necesare.
Eticheta energetică și registrul european EPREL permit compararea modelelor noi prin consumul anual declarat. Dar o clasă mai bună nu justifică singură înlocuirea unui aparat funcțional. Compară consumul aparatului existent cu al alternativelor, transformă diferența în lei și împarte prețul de achiziție la economia anuală. Uneori cea mai bună decizie este să aștepți până când aparatul trebuie oricum schimbat.
Etanșarea mai bună reduce pierderile necontrolate de aer, dar nu înseamnă mai puțin aer proaspăt. O ventilație controlată, cu recuperare de căldură, reduce pierderile fără să reducă aerul proaspăt. Pentru un apartament vechi, soluțiile descentralizate se evaluează de la caz la caz: au constrângeri de spațiu, zgomot și cost, iar montajul presupune o străpungere în peretele exterior — deci intră și în discuția cu asociația.
Greșeala de evitat — Nu alege investiția pentru că este cea mai populară sau cea mai vizibilă. O fereastră nouă, un aparat de aer condiționat, un sistem fotovoltaic sau o baterie pot fi soluții foarte bune în anumite situații și investiții slabe în altele. Întrebarea corectă rămâne aceeași: ce problemă a apartamentului meu rezolvă această investiție?
IDEI PRINCIPALE
IDEI PRINCIPALE
Dacă februarie de după renovare a fost mult mai cald decât februarie de dinainte, nu toată reducerea facturii poate fi atribuită lucrării. În plus, pot exista mai multe persoane acasă, un aparat nou, un program de lucru diferit sau un preț nou al energiei. De aceea, separă trei lucruri: energia consumată, costul facturii și confortul obținut.
Cum compari corect două ierni — Nu compara lunile calendaristic, ci după cât de frig a fost. Caută temperatura medie a lunii în orașul tău, pentru ambii ani. Dacă februarie de anul acesta a fost cu 3 °C mai cald, o parte din scăderea consumului vine de la vreme, nu de la ce ai făcut tu. Cea mai simplă comparație corectă: alege două luni din ani diferiți cu temperaturi medii apropiate și compară-le pe acelea.
Merită verificat — După o intervenție, notează simultan consumul, temperatura interioară și, pentru încălzire sau răcire, temperatura exterioară. Dacă locuința consumă la fel, dar acum menții un confort mai bun, o parte din beneficiu s-a transformat în confort. Acesta este unul dintre modurile în care apare efectul de recul (rebound effect).
IDEI PRINCIPALE
Ordinea din acest articol rămâne valabilă și când vine vorba de bani: măsurile de cost zero și cele sub 200 de lei nu au nevoie de finanțare, iar rezultatul lor îți arată cât de mare este de fapt problema. Abia investițiile de la Pasul 4 ridică întrebarea cum le plătești.
La nivelul clădirii. Anveloparea, înlocuirea tâmplăriei la părțile comune sau reabilitarea instalațiilor se pot finanța și prin programele publice derulate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și prin programele regionale, cu cofinanțare de la bugetul local și din fondul de reparații al asociației. Decizia se ia în adunarea generală, nu individual.
La nivelul apartamentului. Pentru ferestre, echipamente de încălzire și răcire, electrocasnice sau sisteme de control, un credit de nevoi personale destinat eficienței energetice acoperă, de regulă, exact aceste categorii: panouri solare și fotovoltaice, pompe de căldură, echipamente care îmbunătățesc eficiența energetică a locuinței și sisteme inteligente de control al energiei.
Înainte de oricare dintre ele, merită parcurși cei patru pași. O finanțare bună pentru o investiție prost aleasă rămâne o investiție prost aleasă.
Un pas concret, astăzi — Estimează gratuit clasa energetică a apartamentului tău cu Simulatorul de Eficiență Energetică realizat de EFdeN împreună cu ING, apoi compară rezultatul cu prețul tău pe kWh calculat la Pasul 1. Ai astfel, în aceeași pagină, și problema, și ordinul de mărime al soluției.
IDEI PRINCIPALE
Un apartament eficient nu se construiește printr-o singură achiziție, ci printr-o succesiune de decizii informate: înțelegi problema, măsori, corectezi ce este simplu, investești acolo unde impactul este justificat și apoi verifici rezultatul. Prima investiție în eficiența energetică a unui apartament poate fi chiar timpul petrecut ca să înțelegi ultima factură și să vezi ce se află în spatele ei.
Pentru orice investiție există o regulă simplă: împarte costul la economia anuală estimată, în lei. Dacă rezultatul depășește durata de viață realistă a soluției, investiția nu se justifică prin economia de energie. Se poate justifica prin confort sau prin valoarea locuinței — dar atunci decizia trebuie luată explicit pe acel criteriu.
Iar reducerea facturilor la căldură din apartament nu vine dintr-un singur gest spectaculos, ci din ordinea în care faci lucrurile: întâi înțelegi, apoi repari, apoi optimizezi și abia la final cumperi.
BIO
Dr. ing. Alexandru Mureșan este lector (șef lucrări) în cadrul Facultății de Inginerie Electrică a Universității Tehnice din Cluj-Napoca și cercetător în domeniul tranziției energetice. Este cofondator și CEO al Renergia, companie românească de tehnologie care dezvoltă soluții digitale și bazate pe inteligență artificială pentru management energetic, eficiență și decarbonizare. În 2024 a fost selectat EU Young Energy Ambassador de către European Sustainable Energy Week – Comisia Europeană, contribuind la promovarea tranziției energetice și la dialogul european privind politicile de energie. A reprezentat Renergia la COP28 în Emiratele Arabe Unite, în urma invitației IRENA, fiind totodată parte a delegației României. Activitatea sa științifică include cercetări în eficiență energetică, prognoza consumului, calitatea energiei, modelare electromagnetică și dezagregarea consumului prin AI, cu lucrări publicate în reviste și conferințe IEEE și internaționale.