De ce alegem să renovăm?
Finanțele personale sunt, probabil, cel mai pragmatic și apăsător motiv pentru care începem să ne gândim serios la renovarea locuinței. Costurile energiei, atât electrice, cât mai ales termice, nu au mai putut fi ținute în frâu de câțiva ani, iar dacă ne uităm la ce se întâmplă la nivel geopolitic — cu implicații directe asupra acestor costuri — devine evident că nu ne mai putem întoarce la aceeași predictibilitate.
Statul român s-a concentrat în acești ultimi ani — și va continua, cel puțin încă o perioadă — să trateze simptomul prețurilor ridicate prin soluții rapide și costisitoare, precum plafonările susținute din bugetul național. În schimb, abordarea cauzei principale rămâne limitată: consumurile ridicate de energie finală din sectorul rezidențial (31,7% din consumul energetic total al României, conform IEA). Soluțiile pe termen lung țin de investiții strategice și sustenabile în eficiența energetică — adică reducerea consumului fără sacrificarea confortului.
De ce cele mai mari depășiri de buget apar din lipsa planificării?
Astfel, mulți dintre noi ajungem la concluzia că trebuie să ne luăm (din nou) soarta în propriile mâini. Însă renovarea nu este la fel de simplă precum văruirea pereților sau montarea mobilei. Ea presupune zeci de activități, cu numeroase interdependențe, care trebuie gestionate cu cunoștințe multidisciplinare, experiență și, uneori, chiar cu puțină autoritate. Câți dintre noi le avem pe toate trei?
Din cauza acestui context complex, există riscul ca socoteala de acasă să sufere multe modificări odată ajunși „în târg” — în acest caz, pe șantier. Iar aceste ajustări sunt adesea costisitoare și frustrante.
● Izolație
Dat fiind că o casă este construită prin numeroase îmbinări de piese, fiecare astfel de îmbinare vine cu riscul de a fi imperfectă și a deveni o punte termică prin care pierdem energie (soclul fundației, colțurile casei, prinderile materialului termoizolant etc.)
● Ferestre
Infiltrațiile de aer prin ramele neetanșe ale ferestrelor sunt ca niște răni prin care locuința ‘sângerează’ energia pe care noi o plătim.
● Sistem încălzire/răcire
Dacă aparatele de aer condiționat sunt mai vechi de 10 ani pot consuma dublu față de unul nou. De asemenea, o centrală termică convențională risipește o parte considerabilă din energie prin evacuarea vaporilor de apă fierbinte pe coș, spre deosebire de o centrală termică modernă în condensare care recuperează căldura acestor vapori.
● Electrocasnice
Aparatele vechi, de pildă frigiderele cu vechime de 10-15 ani, consumă de trei ori mai mult decât cele moderne - clasa A sau B, adică cu 300-450 lei mai mult anual.
● Ventilație
Este un compromis bine știut acela de a renunța la o parte din căldura, sau răcoarea, pentru care am consumat energie în favoarea împrospătării aerului interior. Însă acesta nu este obligatoriu, le putem avea pe ambele dacă optăm pentru ventilarea prin recuperare de căldură. Aici avem 2 opțiuni:
○ sistem centralizat, cu o unitate singulară care distribuie printr-o tubulatură aerul proaspăt reîncălzit - acesta este cel mai eficient, deși mai laborios de implementat;
○ sistem descentralizat cu câte o unitate mai mică pentru fiecare încăpere, ce necesită doar câte o gaură prin peretele exterior prin care se schimbă aerul - acesta este cel mai ușor de implementat, însă nu poate oferi aceleași rezultate precum cea centralizată.
● Sisteme de producție de energie
Avântul prosumatorilor din România este tot mai bine știut, la sfârșitul lunii ianuarie aveam peste 300.000 prosumatori, din care 271.000 de persoane fizice (sursa ANRE), aceștia fiind însă proprietari de locuințe unifamiliale, nu și de apartamente (momentan).
Deși sună la fel de tehnic, nu putem evita auditul energetic, care ia în considerare toate caracteristicile fizice și specifice prin calculul fenomenelor transferului de căldură. Cum putem proceda pentru a obține unul, dovedit printr-un certificat de performanță energetică?
- Cel mai rapid: o simulare gratis, digitală și în de aproximativ 10 minute pe simulatorul energetic EFdeN susținut de ING (doar pentru apartamente momentan)
- Cel mai exact: o vizită a unui auditor energetic cu cameră de termoviziune* și sistem blowerdoor (ușă suflantă care află cât de etanșă este locuința)
* evaluarea cu camera de termoviziune este cea mai potrivită iarna când diferențele de temperatură dintre interior și exterior sunt suficient de mari (de cel puțin 15°C).
Dacă ne mutăm atenția de pe rezolvarea simptomelor pe cea a cauzelor, vom învăța să prioritizăm acțiunile care pot avea cel mai puternic impact înaintea celor mărunte. Astfel lista pe care o propunem să ne servească drept hartă către o locuință sănătoasă, frumoasă și prietenoasă cu banii noștri este următoarea:
1. Anvelopa clădirii (izolația pereților, etanșarea ferestrelor)
a. Se consideră performantă în baza unei evaluări cu termoviziune și test blowerdoor
2. Sisteme (încălzire, răcire)
a. Un sistem de ventilație cu recuperare de căldură poate face minuni
3. Surse regenerabile (pentru case)
a. Deși este cea mai în vogă soluție din ultimii ani, este insuficientă în timpul sezonului rece, de aceea reducerea consumului aferent încălzirii rămâne esențial
4. Finisaje
a. Nu suntem roboți ca să trecem cu vederea aspectul unei locuințe - domnii căsătoriți nici nu își permit să fie chiar de-ar vrea
Structură clară:
● 60–70% lucrări structurale și energetice
● 20–30% finisaje
● 10–15% rezervă pentru neprevăzute
Băncile recompensează achiziția de locuințe verzi, precum și renovarea locuințelor existente, prin ajustarea dobânzii cu până la 1%, ceea ce poate însemna o economie de 50-100 euro lunar. Bineînțeles, depinde de fiecare situație, cel mai potrivit este să încurajăm spre a vă întreba banca la care aveți credit în ce măsură v-ar scădea rata dacă ați investi în îmbunătățirea clasei energetice a locuinței.
Renovarea inteligentă nu înseamnă să investești mai mult, ci să investești mai bine. Într-un context în care costurile energiei rămân imprevizibile, cea mai sigură strategie este să reduci dependența de ele printr-o planificare atentă și decizii informate.
Diferența dintre o renovare reușită și una costisitoare nu stă în buget, ci în ordine, prioritizare și înțelegerea corectă a problemelor. Începând cu un audit simplu, continuând cu intervențiile care reduc pierderile de energie și abia apoi cu soluții vizibile sau „de suprafață”, putem evita greșelile care ne costă de două ori.
În același timp, o astfel de renovare nu aduce doar economii lunare, ci și mai mult confort, o locuință mai sănătoasă și chiar beneficii financiare indirecte, cum ar fi condiții mai bune de finanțare.
Poate cel mai important lucru este că nu trebuie să facem totul deodată. Renovarea eficientă este un proces, nu un sprint. Cu pași mici, dar bine gândiți, putem transforma locuința într-un spațiu mai confortabil, mai eficient și mai prietenos cu bugetul nostru.
Este inginer energetician, absolvent al Facultății de Energetică din cadrul UPB, în prezent student masterand al Facultății de Inginerie a Instalațiilor din cadrul UTCB, unde aprofundează eficiența energetică a clădirilor. Este membru activ al echipei EFdeN, contribuind la proiecte inovatoare axate pe integrarea sustenabilă a surselor de producție și consum de energie verde în mediul construit. Cu experiență în domeniul privat, Victor a ghidat zeci de afaceri și sute de gospodării în procesul de tranziție către statutul de prosumator și a coordonat elaborarea „Ghidului Prosumatorului Sustenabil” în cadrul proiectului energiaTa — o inițiativă dedicată informării și conștientizării publicului larg, prin prezentarea accesibilă a conceptelor tehnice pe platforma cu același nume
Informațiile regăsite pe acest blog nu sunt o recomandare de acțiune, sfaturi de investiții, informații juridice sau fiscale și nu reprezintă o ofertă de vânzare/cumpărare a oricărui instrument financiar. Am verificat cu atenție informațiile din acest articol pentru a evita erorile sau informațiile înșelătoare la momentul publicării, însă nu putem garanta exactitatea completă a acestora. ING nu își asumă nicio răspundere pentru orice pierdere directă, indirectă sau consecință survenită în urma aplicării informațiilor din acest articol, cu excepția cazului în care se specifică altfel. Orice opinii, puncte de vedere sau estimări aparțin exclusiv autorilor și pot fi modificate fără notificare.
Distribuirea acestei publicații poate fi restricționată prin lege sau reglementări, iar persoanele care intră în posesia acesteia au obligația de a se informa și a respecta restricțiile impuse.
Articolele publicate pe acest blog se supun protecției drepturilor de autor, astfel încât conținutul nu poate fi reprodus, distribuit sau publicat de nicio persoană în niciun scop fără acordul prealabil expres al ING și menționarea sursei. Toate drepturile sunt rezervate.