Românii nu mai privesc eficiența energetică ca pe un moft „verde”, ci ca pe o soluție practică pentru confort și facturi mai mici. În doar patru ani, numărul prosumatorilor a crescut de aproape 19 ori, iar 87% dintre români spun că își doresc o locuință cât mai eficientă energetic — cel mai mare procent dintre țările analizate. Interesul există, iar panourile solare, izolarea locuinței sau pompele de căldură sunt percepute tot mai mult ca investiții reale pentru viitor, nu doar ca tehnologii de nișă.
Totuși, între intenție și realitate apare o barieră importantă: costul. Aproximativ 70% dintre respondenți consideră că eficientizarea energetică este prea scumpă, iar accesul limitat la finanțare și informații rămâne principala problemă. Studiul arată însă și un lucru esențial: atunci când există subvenții și mecanisme de sprijin clare, disponibilitatea de a investi crește semnificativ. Cu alte cuvinte, reticența românilor nu este una culturală, ci mai degrabă economică — iar asta sugerează că tranziția energetică poate accelera rapid dacă soluțiile devin mai accesibile și mai ușor de înțeles.
Potrivit datelor ANRE, la finalul anului 2025 existau în România aproximativ 267.000 de prosumatori, cu o capacitate totală instalată de peste 3.000 MW1 . Deși acest număr reprezintă încă doar circa 3,5% din totalul gospodăriilor, dinamica din ultimii ani este relevantă: în doar patru ani, numărul prosumatorilor a crescut de aproape 19 ori, de la puțin peste 13.000 în ianuarie 2022 la peste 260.000 la începutul anului 2026. Această evoluție arată că tot mai mulți consumatori rezidențiali încep să privească tehnologiile verzi — precum panourile solare — nu ca pe o soluție de nișă, ci ca pe o opțiune realistă pentru locuința proprie.
În comparație cu alte state europene, cadrul legislativ din România a fost adoptat mai lent și prezintă încă unele limitări, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea comunităților de energie.
Cu toate acestea, programe precum Casa Verde și Casa Verde Plus au avut un rol important în stimularea interesului populației pentru soluții de eficiență energetică. Aceste inițiative s-au suprapus atât peste direcțiile stabilite la nivel european prin politicile de tranziție verde, cât și peste crizele energetice care au afectat Europa post invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Chiar dacă accesarea acestor programe presupune, de multe ori, un proces birocratic complex, cererea ridicată sugerează o dorință reală a populației de a reduce consumul de energie și costurile asociate. Aceeași tendință se regăsește și în interesul pentru programele de reabilitare termică, astfel dacă luăm în considerare și programele de reabilitare termică susținute prin diverse surse de finanțare guvernamentală sau europeană, se observă o dorință clară a cetățenilor de lua măsuri care să le reducă consumul de energie și implicit facturile.
Dorința există. Accesul e provocarea
Această deschidere către soluții verzi este confirmată și de un sondaj IPSOS realizat în 2024, la nivelul mai multor țări europene2 . Studiul nu a analizat doar intenția de a instala panouri solare, ci și disponibilitatea oamenilor de a adopta măsuri care îmbunătățesc confortul locuinței și reduc consumul de energie pe termen lung. Rezultatele arată că astfel de decizii sunt din ce în ce mai bine înțelese și susținute, inclusiv prin programele europene incluse în pachetul Green Deal.
Figura 1. Atitudine referitoare la afirmația ”Îmi doresc ca locuința mea să fie cât mai eficientă energetic”
Românii își doresc locuințe mai eficiente
Graficul de mai sus arată un nivel ridicat de acord cu afirmația „Aș dori ca locuința mea să fie cât mai eficientă energetic” în aproape toate țările analizate. România se evidențiază prin cel mai mare procent de susținere, 87%, urmată de Franța, Marea Britanie, Italia și Spania. Această distribuție indică faptul că eficiența energetică este percepută tot mai mult ca o valoare larg acceptată, nu doar ca o soluție tehnică rezervată unor contexte specifice. În cazul României, nivelul ridicat de susținere poate fi explicat prin mai mulți factori: nevoia de creștere a confortului termic, vulnerabilitatea energetică prezentă în multe gospodării, precum și preocuparea legată de posibilele creșteri ale prețurilor la energie odată cu eliminarea schemelor de plafonare și compensare. În acest context, eficiența energetică devine o strategie practică de reducere a cheltuielilor și de creștere a stabilității bugetului familiei.
Dorința nu este neapărat corelată cu capacitatea reală de a acționa întrucât nu toți cei care cred că e important să aibă locuința eficientă energetic au și capacitatea financiară sau acces la programe guvernamentale pentru a obține acest lucru.
Figura 2. Atitudine referitoare la afirmația ”Costul necesar pentru a face locuința mea eficientă energetic este prea ridicat”
Diferența dintre dorința de a face locuința mai eficientă energetic și posibilitatea reală de a investi în astfel de soluții este evidențiată în figura 2. Aproximativ 70% dintre respondenții din România consideră că costurile necesare pentru eficientizarea energetică a locuinței sunt prea ridicate. Această percepție poate fi explicată prin mai mulți factori, dintre care cel mai important este accesul limitat la finanțare: pentru multe gospodării, costurile inițiale sunt dificil de susținut sau depășesc capacitatea financiară curentă. Chiar și în contextul unui interes crescut pentru soluții de eficiență energetică, barierele rămân în mare parte structurale, nu de intenție. De aceea, este necesară dezvoltarea unor programe de sprijin diversificate, adaptate atât familiilor cu venituri reduse, cât și celor cu venituri medii, care să permită transformarea intenției în acțiuni concrete.
O parte din această percepție este alimentată și de lipsa informațiilor clare despre tipurile de intervenții care pot crește eficiența energetică a unei locuințe. În multe cazuri, eficientizarea energetică este asociată aproape exclusiv cu soluții costisitoare, precum renovările ample sau instalarea de tehnologii complexe. În realitate, acest proces poate fi privit ca o succesiune de pași, pe o scară a investițiilor, unde unele măsuri sunt relativ accesibile, dar mai puțin cunoscute. De exemplu, realizarea unui audit energetic sau izolarea zonelor prin care pătrunde aerul rece pot reprezenta intervenții simple, cu impact vizibil asupra consumului și confortului, fără a presupune costuri ridicate.
Sprijinul financiar face diferența
În acest context, accesul la informații clare trebuie dublat de mecanisme concrete de sprijin, care să reducă barierele financiare și să transforme interesul pentru eficiență energetică în decizii aplicate. Datele din graficul de la pagina 27 arată că disponibilitatea de a adopta măsuri de eficiență energetică crește semnificativ în toate țările analizate atunci când sunt disponibile subvenții sau instrumente de sprijin financiar.
Pentru respondenții din România, cele mai atractive opțiuni sunt instalarea panourilor solare (58%), izolarea locuinței (54%) și înlocuirea ferestrelor cu sisteme cu geam dublu (39%). De asemenea, pompele de căldură beneficiază de susținerea a 36% dintre persoanele intervievate — un nivel mai ridicat comparativ cu cel înregistrat în alte țări din regiune. Aceste rezultate sugerează că, atunci când costurile sunt parțial acoperite sau predictibile, tehnologiile de eficiență energetică sunt percepute nu doar ca soluții sustenabile, ci și ca investiții realizabile pentru gospodării.
Figura 3. Surse eficiente energetic care ar fi luate în considerare în cazul existenței unui sprijin financiar
Datele analizate arată că nivelul de interes pentru măsuri de eficiență energetică în rândul respondenților din România este comparabil cu cel din alte state europene. Acest lucru sugerează că reticența observată în prezent nu are la bază factori culturali sau ideologici, ci este strâns legată de constrângerile economice cu care se confruntă multe gospodării. Faptul că doar o proporție relativ redusă dintre respondenți afirmă că nu ar lua în considerare nicio măsură indică existența unui potențial ridicat de adoptare, care poate fi activat prin politici de sprijin bine concepute, clar comunicate și ușor de accesat.
Subvențiile influențează deciziile
În acest sens, datele din figura 4 evidențiază rolul central al sprijinului financiar în stimularea investițiilor în eficiență energetică la nivelul gospodăriilor. Atunci când sunt disponibile subvenții sau alte mecanisme de sprijin, majoritatea respondenților declară că ar lua în considerare investiții precum instalarea panourilor solare, izolarea locuinței sau înlocuirea ferestrelor — inclusiv în România. Deși numărul celor care au deja panouri solare este încă redus, rezultatele indică aceeași tendință: subvențiile influențează decisiv decizia de investiție, iar lipsa acestora limitează semnificativ adopția. Acest lucru subliniază faptul că piața tehnologiilor verzi pentru gospodării nu funcționează exclusiv pe baza mecanismelor de piață, ci necesită intervenția statului pentru a reduce costurile inițiale și riscurile percepute de consumatori.
Figura 4. Subvenție sau grant guvernamental pentru finanțarea panourilor solare
Eficiența energetică crește valoarea locuinței
Pe baza acestor rezultate se conturează o întrebare firească: care sunt motivele din spatele acestei deschideri față de tehnologiile verzi? Dincolo de beneficiile imediate — precum creșterea confortului termic, reducerea facturilor la energie sau sporirea securității energetice — datele studiului indică un argument suplimentar important. Majoritatea respondenților consideră că eficiența energetică contribuie la creșterea valorii unei proprietăți, România înregistrând din nou cel mai ridicat nivel de acord, cu 84%, conform figurii 5.
Figura 5. Îmbunătățirea eficienței energetice contribuie la creșterea valorii unei proprietăți.
Acest rezultat sugerează că, în România, eficiența energetică este externalizată nu doar ca beneficiu direct pentru bunăstarea gospodăriei, dar și ca o investiție economică pe termen lung. În Polonia, în schimb, se observă o scădere a acestui tip de percepție, explicată prin creșterea generală a prețurilor imobiliare, care face ca alte caracteristici ale locuinței să devină mai importante decât performanța energetică. Astfel, eficiența energetică este asociată cu valoarea economică a locuinței, dar acest efect este contextual, dependent de dinamica pieței imobiliare și de presiunile economice generale.
Per ansamblu, datele arată că reticența față de eficiența energetică nu este determinată de factori culturali, ci de constrângeri economice și structurale. România se remarcă printr-un nivel ridicat de interes pentru eficientizarea locuințelor, însă acest potențial poate fi valorificat doar prin politici publice adaptate capacităților reale ale populației, sprijin financiar consistent și mecanisme de implementare ușor de accesat.
Mai mult acces la finanțare
În acest context, devine esențială diversificarea instrumentelor de sprijin financiar, astfel încât acestea să răspundă diferențiat nevoilor gospodăriilor cu venituri reduse, medii și ale celor aflate în risc de vulnerabilitate energetică. Programele existente pot fi completate cu soluții mai flexibile — precum subvenții parțiale, credite cu dobândă subvenționată sau modele de tip ESCO — care să reducă povara costurilor inițiale, adesea percepute ca prohibitive.
Informații simple și clare pentru toți
La fel de important este accesul la informații clare și ușor de înțeles despre tipurile de soluții disponibile, costurile reale și beneficiile pe termen mediu și lung. O informare corectă poate ajuta gospodăriile să distingă între intervențiile cu impact imediat și cele care necesită investiții mai ample, facilitând astfel luarea unor decizii adaptate situației financiare proprii.
Mai puțină birocrație, acces mai ușor
În paralel, simplificarea procedurilor administrative și oferirea unui sprijin instituțional activ sunt esențiale pentru creșterea gradului de acces. Reducerea birocrației, alături de servicii de consiliere energetică la nivel local, ar putea diminua semnificativ barierele de intrare și ar ajuta familiile vulnerabile să identifice soluții fezabile, adaptate situației lor concrete.
Mai multe proiecte pentru mai mulți oameni
Având în vedere interesul ridicat pentru măsurile de eficiență energetică, există un potențial clar pentru extinderea programelor de reabilitare termică și pentru dezvoltarea unor intervenții la nivel comunitar. Acestea ar trebui să vizeze nu doar clădirile multifamiliale, cel mai frecvent incluse în schemele de eficientizare, ci și locuințele unifamiliale, care rămân adesea în afara programelor guvernamentale. O astfel de abordare poate contribui atât la reducerea costurilor, cât și la o distribuție mai echitabilă a beneficiilor tranziției energetice.
Valoarea locuinței contează tot mai mult
Totodată, percepția larg răspândită conform căreia eficiența energetică crește valoarea unei locuințe poate fi valorificată prin politici care leagă performanța energetică de beneficii economice concrete. Exemple în acest sens includ stimulentele fiscale sau integrarea mai clară a criteriilor energetice în evaluările imobiliare, inclusiv prin extinderea obligativității certificatelor de performanță energetică și pentru locuințele cu suprafață mai mică de 50 m².
Și sectorul privat are un rol în accelerarea schimbării
În final, datele subliniază importanța implicării sectorului privat, prin parteneriate public–private și prin dezvoltarea unor soluții financiare și tehnice care să reducă riscurile percepute de consumatori și să accelereze adopția măsurilor de eficiență energetică.
Informațiile regăsite pe acest blog nu sunt o recomandare de acțiune, sfaturi de investiții, informații juridice sau fiscale și nu reprezintă o ofertă de vânzare/cumpărare a oricărui instrument financiar. Am verificat cu atenție informațiile din acest articol pentru a evita erorile sau informațiile înșelătoare la momentul publicării, însă nu putem garanta exactitatea completă a acestora. ING nu își asumă nicio răspundere pentru orice pierdere directă, indirectă sau consecință survenită în urma aplicării informațiilor din acest articol, cu excepția cazului în care se specifică altfel. Orice opinii, puncte de vedere sau estimări aparțin exclusiv autorilor și pot fi modificate fără notificare.
Distribuirea acestei publicații poate fi restricționată prin lege sau reglementări, iar persoanele care intră în posesia acesteia au obligația de a se informa și a respecta restricțiile impuse.
Articolele publicate pe acest blog se supun protecției drepturilor de autor, astfel încât conținutul nu poate fi reprodus, distribuit sau publicat de nicio persoană în niciun scop fără acordul prealabil expres al ING și menționarea sursei. Toate drepturile sunt rezervate.
1Calculat dintr-un total de 7,5 milioane de gospodării.
2Chiar dacă populația urbană este suprareprezentată în acest sondaj, datele legate de percepția și dorința cetățenilor de a aborda diverse tehnologii se regăsește și în alte seturi de date culese prin diverse instrumente de cercetare.
Dr. Andreea Vornicu este doctor și cercetător în Științe Politice și Dezvoltare Internațională. Andreea îmbină interesele academice în dezvoltarea durabilă a societăților cu cercetarea aplicată în domeniul sărăciei energetice. În ultimii ani, Andreea a fost implicată în numeroase proiecte de cercetare și politici, desfășurând activități de teren în diverse spații geografice și acumulând expertiză în elaborarea politicilor. Interesele sale recente sunt legate de mecanismele de stabilire a prețului carbonului și procesele de tranziție justă și impactul acestora asupra gospodăriilor vulnerabile.