Știai că aproape jumătate din energia consumată în România se duce în clădirile în care locuim, muncim sau facem cumpărături? Cât de eficiente sunt acestea și cum stăm în comparație cu alte state din UE? E important să aflăm răspunsurile la aceste întrebări deoarece pierderile de energie înseamnă facturi mai mari, creșterea consumului, confort redus și un impact serios asupra mediului. Află din articolul de mai jos răspunsurile la aceste întrebări și ce ne propunem ca și țară să facem în acest sens.
În România, sectorul rezidențial și terțiar (care include birouri, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale), este responsabil de 45% din consumul de energie. Această pondere este mai ridicată în România comparativ cu media UE unde sectorul clădirilor și al serviciilor cumulează aproximativ 40% din consumul energetic total. Această discrepanță este determinată de particularitățile fondului construit cum ar fi eficiența energetică redusă a clădirilor, ritmul lent al renovărilor, dependența de combustibili fosili, precum și de tiparele de consum ale utilizatorilor.
Conform datelor prezentate în Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (STRL), documentul de referință pentru transformarea fondului imobiliar pentru a îndeplini standardele de eficiență energetică, România dispune de aproximativ 5,6 milioane de clădiri, totalizând 644 de milioane de metri pătrați de suprafață utilă încălzită. Dintre acestea, clădirile rezidențiale reprezintă circa 90% din total acoperind aproximativ 582 de milioane de metri pătrați. Segmentul nerezidențial, cu o pondere de doar 10%, însumează 62 de milioane de metri pătrați. În cadrul sectorului rezidențial, locuințele unifamiliale sunt în proporție de 58%, fiind urmate de clădirile multifamiliale, care reprezintă aproximativ 33%.
Numărul de clădiri și perioadele lor de construcție
Sursa: Observatorul fondului de clădiri, 2023
Din păcate, fondul imobiliar din România este destul de învechit și necesită renovare urgentă, majoritatea clădirilor fiind construite în perioada 1960-1989. În plus, o bună parte din fondul construit din România prezintă vulnerabilitate la riscul seismic, ceea ce impune măsuri suplimentare de consolidare, pe lângă cele destinate îmbunătățirii performanței energetice.
Deși există date la nivel național cu privire la numărul și tipologia clădirilor, informații despre performanța lor energetică sunt limitate și fragmentare. Registrul clădirilor, o bază de date care centralizează informații privind tipologia clădirilor, consumul energetic și riscul seismic, deși planificat din 2021, este încă în curs elaborare de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Registrul clădirilor ar trebui să fie un instrument de referință care să ne ajute la realizarea analizelor de politică publică, la fundamentarea și evaluarea programelor de intervenție, și cel mai important, la identificarea clădirilor eligibile pentru diverse inițiative. Mai mult, registrul ar trebui să contribuie la determinarea nivelului de performanță energetică, stabilirea priorităților de investiție și monitorizarea progresului.
Dezvoltarea acestei baze de date, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost supusă unei proceduri formale de achiziție publică, demarată la începutul anului 2025. Conform planificării, elaborarea efectivă a bazei de date urmează să fie încheiată până la finalul anului 2025, într-un termen de 200 de zile de la atribuirea contractului.
În ciuda eforturilor de renovare din ultimii ani susținute de stat prin diverse programe de finanțare, consumul final de energie în clădiri a înregistrat o creștere importantă în România între 2016 și 2021. În sectorul clădirilor rezidențiale, consumul a crescut în special pe fondul pandemiei de COVID-19, când lucrul și studiul de acasă au determinat o utilizare mai intensă a energiei, comparativ cu nivelurile pre-pandemice.
Clădirile publice și comerciale în schimb, au înregistrat o scădere a consumului energetic în aceeași perioadă datorită reducerii numărului de ocupanți și modificării programului de funcționare, dar urmată de o creștere ulterioară. Consumul mediu de energie al clădirilor publice din România depășește semnificativ media europeană recomandată, fiind estimat între 200 și 250 kWh/mp, spre deosebire de valoarea recomandată la nivelul UE de 140 kWh/mp1.
Acest lucru presupune de fapt că ajungem să achităm facturi mai mari pentru energie din bugetul public pentru a menține un standard similar de conform cu clădiri similare din alte state ale UE.
Consumul final de energie în clădirile publice și rezidențiale
Sursa: Observatorul parcului imobiliar, 2023
Rata și amploarea renovărilor sunt două variabile esențiale la care trebuie să ne uităm pentru a evalua procesul de transformare a stocului de clădiri existent într-un parc imobiliar cu performanță energetică sporită la nivel național. Rata renovărilor se referă la rapiditatea cu care se desfășoară activitățile de renovare, precum și la proporția din fondul construit care beneficiază de măsuri destinate îmbunătățirii performanței energetice.
Din păcate în România, rata de renovare este mai scăzută comparativ cu obiectivele stabilite în STRL fiind insuficientă pentru a atinge țintele propuse la nivel național. Rata actuală a renovărilor este de 0,5%, în timp ce rata stabilită de STRL pentru perioada 2021-2030 este de 3,39%. Astfel, conform unei analize EPG, pentru ca România să își atingă țintele de a renova 95,36 milioane m² din suprafața totală de 508,06 milioane m² a fondului construit ne-renovat, rata anuală de renovare ar trebui să ajungă la 1,88%, ceea ce ar însemna în medie cam 10 500 clădiri anual2.
Când vorbim despre amploarea renovării ne referim la nivelul de performanță energetică obținut în urma realizării anumitor măsuri de renovare. Putem avea diferite niveluri de amploare a renovării și în consecință a impactului asupra consumului; astfel putem avea 3 niveluri:
Principalele măsuri ce contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale existente vizează:
În sectorul rezidențial, costurile aferente lucrărilor de renovare și implementării sistemelor tehnice bazate pe surse regenerabile de energie constituie una dintre principalele provocări în tranziția către un fond construit eficient din punct de vedere energetic în România.
Factori precum veniturile reduse sau resursele financiare limitate ale proprietarilor, costurile inițiale substanțiale și perioadele îndelungate de amortizare a investițiilor, alături de accesul restrâns la programele de sprijin existente încetinesc ritmul și extinderea renovărilor în sector.
Totuși rolul renovării și respectiv a reducerii consumului de energie este esențial. Atât în România, cât și în alte state membre ale Uniunii Europene, un număr tot mai mare de persoane întâmpină dificultăți în achitarea facturilor de energie. În România, 37,3% dintre gospodării alocă peste 10% din veniturile lor pentru costurile energetice, iar 19,8% dintre acestea au fost nevoite să își reducă consumul pentru încălzire, intrând astfel în categoria de sărăcie energetică. Această situație, conform unui studiu ORSE, agravată de creșterile semnificative ale prețurilor la energie în perioada 2021-2022, nu mai afectează doar consumatorii vulnerabili și pe cei cu venituri reduse, ci impactează din ce în ce mai mult și gospodăriile cu venituri medii3.
Din păcate deși politicile de eficiență energetică în clădiri și inițiativele de renovare contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de carbon și la stimularea economiei prin crearea de locuri de muncă și atragerea de investiții, impactul lor social rămâne adesea limitat sau chiar negativ. Aceste măsuri nu reușesc să abordeze provocările specifice ale gospodăriilor cu venituri reduse. Pentru ca această tranziție să fie cu adevărat echitabilă, este necesară o coordonare mai strânsă între politicile de transformare a sectorului clădirilor într-unul cu eficiență energetică ridicată și programele de finanțare aferente, pe de o parte, și strategiile de locuire, politicile urbane, precum și cele dedicate incluziunii sociale, pe de altă parte. Doar prin integrarea coerentă a dimensiunii sociale în politicile de decarbonizare a fondului construit, tranziția acestui sector poate genera beneficii atât în plan climatic, cât și în plan socio-economic.
Informațiile regăsite pe acest blog nu sunt o recomandare de acțiune, sfaturi de investiții, informații juridice sau fiscale și nu reprezintă o ofertă de vânzare/cumpărare a oricărui instrument financiar. Am verificat cu atenție informațiile din acest articol pentru a evita erorile sau informațiile înșelătoare la momentul publicării, însă nu putem garanta exactitatea completă a acestora. ING nu își asumă nicio răspundere pentru orice pierdere directă, indirectă sau consecință survenită în urma aplicării informațiilor din acest articol, cu excepția cazului în care se specifică altfel. Orice opinii, puncte de vedere sau estimări aparțin exclusiv autorilor și pot fi modificate fără notificare.
Distribuirea acestei publicații poate fi restricționată prin lege sau reglementări, iar persoanele care intră în posesia acesteia au obligația de a se informa și a respecta restricțiile impuse.
Articolele publicate pe acest blog se supun protecției drepturilor de autor, astfel încât conținutul nu poate fi reprodus, distribuit sau publicat de nicio persoană în niciun scop fără acordul prealabil expres al ING și menționarea sursei. Toate drepturile sunt rezervate.
2Energy Policy Group (2025). Accelerating Energy Efficiency and Decarbonisation in the Building Sector. Scenario for Achieving EU and National Targets . EPG Policy Papers, February 2025
Accesibilitate
Dacă alegi să elimini meniul de accesibilitate, nu îl vei mai putea vizualiza, decât dacă ștergi istoricul de navigare și datele. Ești sigur că dorești să ascunzi interfața?