De Mirona Păun
Veste bună: nu este nevoie să fii bancher sau specialist financiar pentru a-l susţine pe cel mic să-şi formeze o relaţie cu banii.
Da, poate sună ciudat la o primă citire, însă fiecare dintre noi avem o relaţie cu banii, ceea ce înseamnă că şi cei mici vor dezvolta una. Ştim, subiectul poate fi unul sensibil în familie şi deseori nu e uşor de abordat. De luat în seamă este şi faptul că relaţia cu banii nu presupune doar interacţiunea directă cu aceştia, ci şi dezvoltarea unor abilităţi precum: responsabilitatea, conştientizarea nevoilor şi prioritizarea lor, capacitatea de a amâna recompensa, răbdarea, consecvenţa etc. Aşa că, în aceste rânduri ne propunem să-ţi creăm un spaţiu în care să explorezi cum şi când să intervii în educaţia financiară a celui mic.
1. Fii conştient de propriile credinţe şi obiceiuri financiare
Nu de puţine ori ne raportăm la relaţia cu copilul prin ceea CE FACEM şi nu prin ceea CE SUNTEM. Ne concentrăm mult pe ,,a face” şi mai puţin pe ,,a fi”. Asta se aplică şi în cazul relaţiei cu banii, care are nevoie în primul rând ,,să fie” pentru a se dezvolta şi pentru a se concretiza. Iar un prim pas ca asta să se întâmple într-un mod sănătos este să devenim conştienţi de propria relaţie cu ei: care sunt obiceiurile financiare, ce credem despre bani, cum se câştigă şi cum se cheltuie. Toate aceste credinţe ne influenţează comportamentul şi dacă ne propunem să ne implicăm activ în educaţia financiară a celui mic e important să realizăm că suntem un exemplu pentru el. Copiii absorb mult mai mult decât cuvintele pe care le spunem, ei percep atât atitudinile pe care le afişăm, cât şi pe cele pe care vrem să le ascundem.
Aşadar, un prim pas în a-l susţine pe cel mic să dezvolte o relaţie sănătoasă cu banii e să fim conştienţi de propriile credinţe şi obiceiuri financiare.
2. Alege cu atenţie momentul
Apoi, e important să selectăm momentele în care intervenim conştient, fie prin observaţii, fie prin explicaţii care să-i aducă copilului o mai bună cunoaştere a sensului banilor. Atenţie! Conversaţia poate începe doar atunci când este productivă şi confortabilă pentru toţi cei implicaţi.
Iată câteva exemple de momente care pot duce la astfel de intervenţii: cel mic îşi doreşte un animal de companie; familia îşi cumpără o maşină nouă; plăţile cu cardul de debit sau de credit; mutarea într-o casă nouă; achitarea facturilor şi orice altă cheltuială casnică.
3. Adaptează limbajul şi activităţile
Pasul trei este să adaptăm limbajul şi activităţile la nivelul lui de dezvoltare cognitivă pentru a-l ajuta să înţeleagă.
Copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 5 ani sunt de obicei prea mici pentru a înţelege conceptele financiare abstracte. La această vârstă, copilul poate dezvolta următoarele abilităţi: capacitatea de concentrare, perseverenţa, capacitatea de a recunoaşte compromisurile atunci când vine vorba de lucrurile de care îi pasă, înţelegerea a ceea ce este important în păstrarea şi folosirea timpului, banilor sau lucrurilor personale, abilităţi matematice de bază.
Atunci când vorbim despre economisire, putem să-i spunem că e nevoie să aştepte şi să strângă bani pentru a-şi cumpăra jucăria dorită. Când cumperi ceva, îl poţi ajuta să facă diferenţa între lucrurile necesare şi cele pe care ni le dorim.
Între 6 şi 12 ani, explică-i copilului regulile generale şi obiceiurile zilnice care modelează modul în care câştigă, economiseşte şi cumpără. La această vârstă, copilul poate dezvolta următoarele abilităţi: atitudine pozitivă cu privire la economisire; a fi cumpătat şi a avea autocontrol; abilitatea de a face alegeri care se aliniază cu propriile obiective şi valori; înţelegerea proceselor şi conceptelor financiare de bază, cum ar fi operaţiunile bancare şi câştigurile. Unul dintre lucrurile pe care îl poţi învăţa este să compare preţurile produselor înainte de a cumpăra.
Adolescenţii încep să ia singuri decizii. Supravegherea, îndrumarea şi feedback-ul adulţilor îi pot ajuta să gestioneze cu succes perioadele financiare provocatoare.
4. Povesteşte-i propriile tale experienţe
În plus, e necesar să ne concentrăm pe valorile familiei şi pe cele personale. Explică-i motivul pentru care să economiseşti e important pentru tine: de exemplu, te-a ajutat să îţi plăteşti studiile sau să cumperi o locuinţă. Dacă faci donaţii, povesteşte-i motivul pentru care a susţine o cauză e important pentru tine.
5. Foloseşte mijloace vizuale
Foloseşte-te de mijloace vizuale pentru a-i explica de unde vin costurile. Gândeşte-te la modalităţi de a reduce facturile (de exemplu, stingând luminile atunci când părăseşti camera) şi analizaţi împreuna factura luna viitoare pentru a vedea cum alegerile familiei au ajutat la reducerea cheltuielilor.
6. Lasă-l să înveţe experimentând
În acelaşi timp, să-i oferim copilului o şansă de a câştiga bani îl responsabilizează şi îl ajută să înţeleagă valoarea acestora.
Bibliografie:
