i ajuns pe această pagină pentru că ești în căutare de povești cu finaluri fericite.
E normal, toți oamenii le-au auzit de mici, la școală sau înainte de culcare. Doar că, mai ales pe internet, unii profită de încrederea celorlalți și le folosesc pentru a le lua banii. Află mai multe despre fraude online, distrează-te cu poveștile pe care ți le-am pregătit mai jos și rămâi vigilent. Amintește-ți mereu: dacă ceva sună prea bine ca să fie adevărat, cel mai probabil nu este.
Ascultă poveștile audio
Fă-te comod, ascultă cu atenție și dă-le mai departe apropiaților tăi.
Poți fi eroul de care nu știau că au nevoie.
Capra cu 3 iezi
Preslii și merele de aur
Punguța cu mulți bani
ovești pescărești (Phishing)
Probabil ai văzut povestea asta de o mie de ori. Ajunge prin email-uri care intră uneori în spam, dar nu mereu. Pare a fi un email sau o notificare de la bancă, în care ți se solicită actualizarea datelor de client din diferite motive.
Adesea e capodopera unei vulpi șirete. Indiferent cât de convingător pare mesajul, reține că banca NU îți va trimite niciodată mail-uri care conțin link-uri pentru actualizarea sau verificarea datelor, de autentificare sau cu caracter personal. Punctul culminant al poveștii e acela în care te amenință cu suspendarea contului bancar. Nu te grăbi să muști momeala.
Cum închei povestea?
Fii precaut. Solicită numele interlocutorului dacă susține că este un angajat al băncii și sună la bancă pe numărul de pe spatele cardului pentru a verifica.
Nu accesa niciun link din email și raportează-l ca spam.
Nu deschide fișiere provenite din surse necunoscute, fără a le scana în prealabil cu o soluție de securitate.
Verifică întotdeauna că folosești o adresă securizată (https://ing.ro) și că adresa URL este cea corectă. De multe ori, atacatorii copiază identitatea vizuală a site-ului pentru a crea pagini de phishing care arată similar cu cele oficiale, dar care vor avea o adresă diferită (ex.: litere în plus sau în minus).
Nu oferi informații personale sau date financiare.
Nu accesa pagini web în care să îți introduci datele personale pe calculatoare instalate în locuri publice.
Nu transfera sume de bani în așa-zise conturi seif pentru a le proteja.
ovești de la piață (metoda „Site Anunțuri")
De când piața s-a mutat online, cumpărătorii sunt cei care au început să umble cu ocaua mică. Cei care vor să vândă ceva pe platforme de tip marketplace sunt adesea contactați de către fraudatori, prin WhatsApp sau SMS. Fraudatorii se deghizează în cumpărători serioși, povestindu-ți despre cât de tare se grăbesc și cum ar trebui să le trimiți datele de card printr-un link primit de la ei. În momentul acela, poți să închei conversația și să mergi să te culci, pentru că tocmai ai auzit o poveste de noapte bună.
Cum închei povestea?
Ține conversațiile pe chatul platformei, ca să te poți proteja de fraudatori. Dacă cineva îți cere să muți discuția pe WhatsApp sau îți ia numărul de pe site și îți scrie direct pe altă plaftormă, fii foarte atent.
Uneori, paginile clonă sunt realizate de povestitori iscusiți. Fii mereu atent la lăcățelul din fața link-ului. Paginile de plată și site-urile oficiale au mereu lăcățelul securizat. Dă click pe el și vei vedea dacă ai o conexiune sigură, dacă are un certificat valid, cine l-a emis și pentru cine.
Nu te loga în aplicația de internet banking printr-un link primit pe SMS sau email. Intră în aplicațiile sau platformele oficiale și securizate ale băncii.
Nu finaliza o operațiune până nu confirmi că este ceea ce îți dorești.
ovești crypto (falsele investiții)
Una dintre cele mai vechi povești e cea despre afacerile cu succes garantat. Lupi flămânzi care pretind că știu secretul îmbogățirii instant au fost mereu, cu mult dinainte să existe Wall Street. Dacă întâlnești un astfel de „maestru al economiei”, care vrea să împărtășească secretele unor investiții de mare succes, în cryptomonede sau altele, mai bine zici pas. În general, cam orice ofertă „de nerefuzat” ar trebui refuzată.
Cum închei povestea?
Asigură-te că ai acces direct și necondiționat la cont, fără nevoia unui broker pentru a accesa contul și a dispune de bani.
Dacă te regăsești într-o astfel de poveste, caută cât mai multe informații, cum ar fi pagina oficială a platformei despre care vorbește presupusul investitor. Caută o adresă de email, un număr de telefon, ca să afli dacă agentul este angajatul lor sau lucrează cu ei, dacă portofelul electronic prezentat de presupusul agent îți aparține și dacă sumele respective, promovate drept câștig, sunt în presupusul portofel.
Verifică datele companiei la care persoana care se dă agent de investiții susține că lucrează, fie că e locală, fie că e din străinătate.
Solicită retragerea de fonduri și vezi dacă primești banii sau ți se cer comisioane suplimentare (procent din câștiguri).
Nu răspunde la mesaje nesolicitate sau neașteptate. Dacă o cerere de contact apare pe neașteptate, cel mai bine este să o eviți.
Nu transmite date personale sau copii ale actelor de identitate prin intermediul rețelelor sociale sau prin link-uri primite pe email sau prin aplicații de mesagerie.
ovești din Troia (Instalarea unui malware pe device)
În vremurile moderne, nu se mai trimit cai din lemn care ascund soldați, ci software-uri aparent utile (precum Flubot) care îți vânează parolele, aplicațiile bancare și datele de card existente pe dispozitivul tău. De cele mai multe ori ajunge la tine printr-un SMS care pare a fi trimis de către un prestator de servicii real, cel mai des o firmă de curierat. Poți fi apoi invitat să accesezi un link pentru a verifica statusul livrării comenzii printr-un mesaj de genul: „Pachetul dvs. este pe drum, urmăriți-l aici”. Mai bine lași pachetul să-și vadă singur de drum.
Cum închei povestea?
NU instala aplicații și NU accesa site-uri la indicațiile persoanelor care te contactează telefonic sau îți transmit link-uri prin mesaje pe rețelele de socializare sau SMS.
Nu răspunde la apeluri din afara țării, mai ales dacă nu cunoști persoane din țările respective.
ovești de dragoste (Romance scam)
Atâtea cântece și basme despre iubiri ideale au făcut oamenii să creadă că poate exista o șansă de a trăi și ei așa ceva. Pe asta se bazează și poveștile acestui tip de escroci. Escrocheriile romantice apar atunci când cineva rău-intenționat adoptă o identitate online falsă pentru a câștiga afecțiunea și încrederea victimei. Un astfel de „Făt-Frumos” e prezent pe majoritatea site-urilor de întâlniri și de rețele sociale, unde analizează cu atenție țintele. E expert în ceea ce face, așa că va părea autentic și grijuliu. Folosește apoi iluzia unei relații romantice sau apropiate pentru a manipula și/sau a fura de la victimă. Poate propune căsătoria, poate face planuri să se întâlnească în persoană, dar va cere bani mai devreme sau mai târziu.
Cum închei povestea?
Nu trimite niciodată bani nimănui cu care ai comunicat doar online sau prin telefon. Dacă cineva pe care îl întâlnești online are nevoie de informațiile contului tău bancar pentru a depune bani, cel mai probabil folosește contul tău pentru a efectua alte scheme de furt și fraudă.
Ai grijă ce postezi și faci public online. Escrocii se pot folosi de postări pentru a te înțelege și a te viza mai bine.
Cercetează fotografia și profilul persoanei folosind căutări online pentru a vedea dacă imaginea, numele sau detaliile au fost folosite în altă parte.
Atenție dacă persoana promite să se întâlnească în persoană, dar apoi vine întotdeauna cu o scuză pentru care nu poate. Dacă nu ai întâlnit persoana respectivă după câteva luni, indiferent de motiv, ești îndreptățit să fii suspicios.
Ce să faci dacă totuși ai crezut povestea?
1. Blochează imediat cardul direct în aplicația de Home'Bank sau apelând numărul de telefon de pe spatele cardului (Card Stop: (+4021) 402 85 99).
2. Schimbă cât mai repede parolele pentru aplicațiile și conturile online de pe un dispozitiv DIFERIT.
3. Scanează dispozitivul pentru a depista eventuala prezență a unui virus. Îți poți instala un antivirus din magazinul oficial de aplicații al telefonului tau (Google Play, Apple App Store, Huawei AppGallery).
4. Depune o plângere la cea mai apropiată secție de poliție și păstrează copia.
5. Raportează problema către banca sau organizația din partea careia ai fost contactat, Directoratul Național de Securitate Cibernetica (cert.ro) și, eventual, contactează APWG – Anti-Phishing Working Group la adresa reportphishing@apwg.org
