Focus pe investiţii
Subiectul lunii pe piaţa globală
Pieţele de capital locale şi internaţionale din Septembrie 2019
Ca într-o piesă de teatru modernă cu mulţi actori, aşa şi luna septembrie a adus o serie de evenimente atât pe scena locală, cât şi pe cea internaţională. Pentru că probabil mulţi dintre noi au aşteptat deschiderea stagiunii de teatru de la începutul lunii septembrie, am ales această lună pentru a privi investiţiile din perspectiva rolurilor jucate de diferiţi actori pe diferite scene. Deşi cuvântul teatru provine din termenul grec "theaomai" (a vedea), piesa în sine poate fi apreciată vizual sau auditiv, aşa cum este sugerat prin folosirea termenului de spectatori (care este derivat din verbul "a vedea") şi a celui de audienţă (care derivă de la "a auzi").
Putem face o paralelă cu ceea ce vedem pe pieţele financiare (măsuri concrete implementate de actori importanţi, precum guverne şi bănci centrale), dar şi cu ceea ce auzim pe aceleaşi pieţe financiare (retorică prelungită, de asemenea din partea unor actori importanţi, pe teme precum conflictul comercial SUA-China şi povestea fără final încă a Brexit-ului).
Câteodată, elementul care atrage cel mai mult la o piesă de teatru este unul puternic intelectual, precum în piesa Hamlet, scrisă de William Shakespeare. Însă elementul intelectual în sine nu asigură pe deplin calitatea unei piese de teatru. O interpretare bună a piesei Hamlet, spre exemplu, este dificil de realizat, iar o interpretare modestă este mult mai puţin apreciată decât o interpretare excelentă a unei perspective tragi-comice a piesei. În plus, o interpretare reuşită a lui Hamlet presupune alte cerinţe din partea spectatorului, care pot fi prea mari faţă de ceea ce este dispus spectatorul să ofere. Pe când o interpretare tragi-comică a aceleiaşi piese poate fi apreciată într-o stare de relaxare mai mare a spectatorului. În orice caz, participarea spectatorului este un element vital în teatru.
O analogie între Brexit şi diferitele interpretări ale unei piese de teatru, precum şi implicarea sau neimplicarea spectatorilor, poate fi destul de uşor făcută. Această dramă prin care trece Marea Britanie a cunoscut mai multe tipuri de interpretări până acum şi mai multe grade de implicare a spectatorilor. O piesă îşi poate pierde din suspans şi din miză dacă scenariul este prelungit la nesfârşit, iar implicarea spectatorilor este şi ea din ce în ce mai mică, pe măsură ce finalul piesei este din ce în ce mai ambiguu şi mai îndepărtat. Spectatorii în cazul Brexit-ului pot fi consideraţi cetăţenii şi companiile britanice pe de o parte şi restul lumii pe de altă parte. În ceea ce priveşte companiile britanice şi cheltuielile deja efectuate pentru a preîntâmpina un posibil Brexit fără acord, se pare că răul a fost deja făcut şi că, în acest moment, rezultatul Brexit-ului nu va mai avea un impact atât de mare. Iar din punct de vedere al pieţelor financiare internaţionale, acelaşi lucru pare a fi confirmat, şi anume că impactul celui mai negativ scenariu a fost deja luat în calcul, iar finalul efectiv al piesei nu mai are o miză semnificativă.
Pe alt plan, luna aceasta ne-a amintit că trăim într-o lume în care evoluţiile politice (ce "aude" audienţa) sunt printre cele mai importante pârghii care influenţează economia reală şi pieţele. Astfel, este foarte dificil pentru previziuni (evoluţia următoarelor "acte" ale diferitelor piese internaţionale) să găsească o ancoră, ceea ce le face să pară nesigure şi nedemne de încredere. Această incertitudine prelungită are un efect direct asupra economiei reale, prin scăderea încrederii mediului de afaceri, a cheltuielilor investiţionale ale companiilor şi prin încetinirea creşterii ocupării forţei de muncă. În acest context, banca centrală americană (Fed) introduce în scenă o doză de incertitudine tactică, prin actorul Powell care refuză să indice o direcţie clară a reacţiei Fed cu privire la riscurile politice. În primul rând pentru că aceste riscuri sunt profund imprevizibile, dar şi pentru că semnale clare de relaxare monetară din partea Fed îl pot încuraja pe Trump să devină mai agresiv în protecţionismul lui.
Astfel, pe un fond care ne duce cu gândul către piesa Mult zgomot pentru nimic, piaţa de capital din Statele Unite (S&P 500) a cunoscut suişuri şi coborâşuri în luna septembrie, însă în final a înregistrat o performanţă de 1.72%. Este de remarcat faptul că Fed a scăzut din nou dobânda de referinţă (cu minimul posibil, respectiv 0.25%) şi pare dispusă şi către reduceri ulterioare ale dobânzii. Însă, decizia nu a fost unanimă, iar părerile din cadrul comitetului care guvernează Fed (actori cu rol secundar) sunt împărţite şi cu privire la strategia viitoare. În plus, o nouă rundă de negocieri a avut loc la începutul lunii octombrie în SUA şi China, în urma căreia pare că un acord cel puţin parţial poate fi atins pe termen scurt.
Şi pe scena europeană, acţiunile au avut o performanţă pozitivă, cu indicele MSCI EMU Net crescând cu 3.7%. Banca Centrală Europeană a adoptat măsuri monetare care susţin sectorul bancar şi a anunţat reluarea programului de "quantitative easing" (BCE cumpără obligaţiuni de la bănci şi aduce astfel mai multă lichiditate în piaţă) la un nivel de 20 mld EUR pe lună. Pare că BCE şi-a atins limitele în ceea ce priveşte susţinerea pieţei prin politică monetară. Iar următoarele măsuri care ar fi de aşteptat sunt cele de relaxare fiscală, care pot fi luate de guverne.
Marea Britanie a avut o performanţă de 5.2%, bazată în principal pe aprecierea lirei sterline (apreciere de 2.2%) ca urmare a speranţelor că un Brexit fără acord va fi evitat. Astfel, în luna octombrie, pe lângă raportările de profituri ale companiilor şi date macroeconomice, toată atenţia va fi îndreptată pe rezultatul Brexit-ului şi pe noua rundă de negocieri între SUA şi China.
Putem face o paralelă cu ceea ce vedem pe pieţele financiare (măsuri concrete implementate de actori importanţi, precum guverne şi bănci centrale), dar şi cu ceea ce auzim pe aceleaşi pieţe financiare (retorică prelungită, de asemenea din partea unor actori importanţi, pe teme precum conflictul comercial SUA-China şi povestea fără final încă a Brexit-ului).
Câteodată, elementul care atrage cel mai mult la o piesă de teatru este unul puternic intelectual, precum în piesa Hamlet, scrisă de William Shakespeare. Însă elementul intelectual în sine nu asigură pe deplin calitatea unei piese de teatru. O interpretare bună a piesei Hamlet, spre exemplu, este dificil de realizat, iar o interpretare modestă este mult mai puţin apreciată decât o interpretare excelentă a unei perspective tragi-comice a piesei. În plus, o interpretare reuşită a lui Hamlet presupune alte cerinţe din partea spectatorului, care pot fi prea mari faţă de ceea ce este dispus spectatorul să ofere. Pe când o interpretare tragi-comică a aceleiaşi piese poate fi apreciată într-o stare de relaxare mai mare a spectatorului. În orice caz, participarea spectatorului este un element vital în teatru.
O analogie între Brexit şi diferitele interpretări ale unei piese de teatru, precum şi implicarea sau neimplicarea spectatorilor, poate fi destul de uşor făcută. Această dramă prin care trece Marea Britanie a cunoscut mai multe tipuri de interpretări până acum şi mai multe grade de implicare a spectatorilor. O piesă îşi poate pierde din suspans şi din miză dacă scenariul este prelungit la nesfârşit, iar implicarea spectatorilor este şi ea din ce în ce mai mică, pe măsură ce finalul piesei este din ce în ce mai ambiguu şi mai îndepărtat. Spectatorii în cazul Brexit-ului pot fi consideraţi cetăţenii şi companiile britanice pe de o parte şi restul lumii pe de altă parte. În ceea ce priveşte companiile britanice şi cheltuielile deja efectuate pentru a preîntâmpina un posibil Brexit fără acord, se pare că răul a fost deja făcut şi că, în acest moment, rezultatul Brexit-ului nu va mai avea un impact atât de mare. Iar din punct de vedere al pieţelor financiare internaţionale, acelaşi lucru pare a fi confirmat, şi anume că impactul celui mai negativ scenariu a fost deja luat în calcul, iar finalul efectiv al piesei nu mai are o miză semnificativă.
Pe alt plan, luna aceasta ne-a amintit că trăim într-o lume în care evoluţiile politice (ce "aude" audienţa) sunt printre cele mai importante pârghii care influenţează economia reală şi pieţele. Astfel, este foarte dificil pentru previziuni (evoluţia următoarelor "acte" ale diferitelor piese internaţionale) să găsească o ancoră, ceea ce le face să pară nesigure şi nedemne de încredere. Această incertitudine prelungită are un efect direct asupra economiei reale, prin scăderea încrederii mediului de afaceri, a cheltuielilor investiţionale ale companiilor şi prin încetinirea creşterii ocupării forţei de muncă. În acest context, banca centrală americană (Fed) introduce în scenă o doză de incertitudine tactică, prin actorul Powell care refuză să indice o direcţie clară a reacţiei Fed cu privire la riscurile politice. În primul rând pentru că aceste riscuri sunt profund imprevizibile, dar şi pentru că semnale clare de relaxare monetară din partea Fed îl pot încuraja pe Trump să devină mai agresiv în protecţionismul lui.
Astfel, pe un fond care ne duce cu gândul către piesa Mult zgomot pentru nimic, piaţa de capital din Statele Unite (S&P 500) a cunoscut suişuri şi coborâşuri în luna septembrie, însă în final a înregistrat o performanţă de 1.72%. Este de remarcat faptul că Fed a scăzut din nou dobânda de referinţă (cu minimul posibil, respectiv 0.25%) şi pare dispusă şi către reduceri ulterioare ale dobânzii. Însă, decizia nu a fost unanimă, iar părerile din cadrul comitetului care guvernează Fed (actori cu rol secundar) sunt împărţite şi cu privire la strategia viitoare. În plus, o nouă rundă de negocieri a avut loc la începutul lunii octombrie în SUA şi China, în urma căreia pare că un acord cel puţin parţial poate fi atins pe termen scurt.
Şi pe scena europeană, acţiunile au avut o performanţă pozitivă, cu indicele MSCI EMU Net crescând cu 3.7%. Banca Centrală Europeană a adoptat măsuri monetare care susţin sectorul bancar şi a anunţat reluarea programului de "quantitative easing" (BCE cumpără obligaţiuni de la bănci şi aduce astfel mai multă lichiditate în piaţă) la un nivel de 20 mld EUR pe lună. Pare că BCE şi-a atins limitele în ceea ce priveşte susţinerea pieţei prin politică monetară. Iar următoarele măsuri care ar fi de aşteptat sunt cele de relaxare fiscală, care pot fi luate de guverne.
Marea Britanie a avut o performanţă de 5.2%, bazată în principal pe aprecierea lirei sterline (apreciere de 2.2%) ca urmare a speranţelor că un Brexit fără acord va fi evitat. Astfel, în luna octombrie, pe lângă raportările de profituri ale companiilor şi date macroeconomice, toată atenţia va fi îndreptată pe rezultatul Brexit-ului şi pe noua rundă de negocieri între SUA şi China.
Randamentul pieţelor de acţiuni în RON
Nota informativă creată de Bartosz Woznicki, manager portofoliu NN Investment Partners Cehia şi Daniela Bârzu, relationship manager al NN Investment Partners România
Citeşte şi alte articole
Informaţiile cuprinse în acest document au exclusiv scop de informare şi nu reprezintă o ofertă, în mod special un prospect, sau o invitaţie de a negocia, a cumpăra sau a vinde un titlu de valoare sau de a participa la orice strategie de tranzacţionare. De asemenea, nu reprezintă o consiliere personalizată cu privire la investiţii şi nici o consiliere fiscală sau juridică. Deşi a fost acordată o atenţie deosebită conţinutului acestui document, nu se acordă nicio garanţie, asigurare sau certitudine, expresă sau implicită, în ceea ce priveşte acurateţea, corectitudinea sau deplinătatea lui. Orice informaţie din acest document poate fi subiectul unei modificări sau actualizări fără nicio notificare prealabilă. Răspunderea ING Bank N.V. şi NN Investment Partners (în acest sens folosindu-se denumirea legală a entităţii NN Investment Partners International Holdings B.V., a altor societăţi sau unităţi care fac parte din NN Group sau ING Group, a funcţionarilor, directorilor sau angajatilor acestora nu va putea fi angajată direct sau indirect în ceea ce priveşte informaţiile şi/sau recomandările de orice fel incluse în acest document. Nu va fi acceptată preluarea nici unei responsabilităţi, directă sau indirectă, pentru niciun fel de pierdere suferită sau asumată de cititori ca rezultat al folosirii acestei publicaţii sau ca urmare a fundamentării deciziilor investiţionale pe informaţiile din prezentul document. Investiţiile implică risc. Vă atenţionăm că valoarea investiţiei dumneavoastră poate creşte sau se poate diminua, iar performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare şi în niciun caz nu trebuie considerate astfel. Orice revendicări rezultate din sau în legatură cu termenii şi condiţiile acestei clauze de exonerare de răspundere sunt guvernate şi interpretate conform legii române.