Dam o mana de ajutor persoanelor vulnerabile.

20.07.2020

Patru din 10 români sunt vulnerabili să devină cărăuşi de bani • 39% dintre români ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea contului lor şi efectuarea de transferuri, devenind astfel cărăuși de bani (money mules), potrivit unui nou studiu ING;     • Cu toate acestea, 80% dintre ei cred că activitatea de cărăuşi de bani se pedepseşte cu închisoarea;     • Cei mai vulnerabili la astfel de scheme sunt cei cu vârste între 18 şi 34 de ani, care trăiesc în localităţi mici şi au niveluri de educaţie şi venituri medii şi scăzute;     • În ceea ce priveşte combaterea activităţii de cărăuş de bani, românii se aşteaptă ca aceasta să fie responsabilitatea poliţiei (80%) sau a băncilor (66%). Un nou studiu ING Bank România, intitulat Vulnerabilitățile românilor în ceea ce privește frauda datelor personale demonstrează cât de cunoscut este fenomenul money mule în rândul populaţiei. Deşi nouă din 10 români spun că nu sunt dispuşi să fie cărăuşi de bani şi opt din 10 cred că această activitate se pedepseşte cu închisoarea, patru din 10 ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea contului lor şi efectuarea de transferuri, joburi care implică minimum de efort şi câştigarea rapidă a unor fonduri. Cei mai vulnerabili la schemele money mule sunt cei cu vârste între 18 şi 34 de ani, studenţi sau muncitori, care trăiesc în localități mici având niveluri de educaţie şi venituri medii sau scăzute. Potrivit studiului, femeile sunt mai vulnerabile să devină cărăuşi de bani printr-o decepție care implică o ofertă de job, în timp ce bărbaţii sunt mai degrabă dispuşi să fie cărăuşi de bani în cunoştinţă de cauză. În plus, vulnerabilitatea de a deveni money mule este cea mai ridicată la persoanele care nu par să ia în serios securitatea informațiilor lor bancare. Grade de vulnerabilitate Şapte din 10 români sunt interesaţi de joburi online, iar cinci din 10 le preferă pe cele care implică un efort minim şi câştiguri rapide, demonstrează studiul. Deși sunt familiarizați cu fenomenul, 39% sunt vulnerabili să devină cărăuşi de bani fără să îşi dea seama de asta, cu atât mai mult cu cât puţini asociază practica cu denumirea money mule. 96% spun că nu cunosc pe nimeni care să fie cărăuş de bani, iar 93% nu au fost niciodată abordaţi în scopul deschiderii unui cont sau efectuării unui transfer de bani. Totuși, românii cu vârste între 18 şi 24 de ani nici nu cunosc consecințele activității de cărăuș de bani. Tot aceştia sunt cei mai dispuşi să devină money mules. Per total, 13% dintre români sunt dispuşi să fie cărăuşi de bani în cunoștință de cauză, arată studiul. „Ne onorează încrederea pe care românii ne-o acordă încredințându-ne datele lor personale. Studiul este doar un prim pas dintr-o campanie mai amplă de conștientizare, demers care presupune informarea clienților noștri privind riscurile asociate schemelor de tip cărăuș de bani, pentru ca aceștia să nu devină victime ale infracțiunilor financiare. În aceste perioade de incertitudine este cu atât mai important să creștem gradul de conștientizare, deoarece grijile privind locul de muncă și veniturile creează baza pentru ca spălarea de bani să ia amploare”, a declarat Thomas Bernert, Chief Risk Officer, ING Bank România. Protecţia datelor personale Studiul relevă şi că românii îşi dau cu uşurinţă numărul de telefon (86%), adresa de e-mail (84%) şi numele complet (82%). La polul opus, 95% nu ar da informaţii care să permită accesarea online a contului lor bancar, 89% nu ar furniza user-ul şi parola niciunui cont online pe care îl deţin, iar 86% se opun fotografierii sau scanării cardului lor de debit sau credit. Şapte din 10 români ar da date personale pentru crearea unui cont de utilizator pe un site, acesta fiind cel mai des întâlnit scenariu, iar şase din 10 le-ar oferi unui site sau via e-mail pentru a obţine un premiu pe care l-ar fi câştigat. Cei mai dispuşi să facă astfel de demersuri sunt cei cu vârste între 18 şi 24 de ani. Conform studiului, deşi declară că nu ar furniza date personale, în special unele legate de banking, românii cred că se pot dispensa de precauții în anumite cazuri, cum ar fi crearea unui cont pe un site, răspunsul la un e-mail trimis de o companie faimoasă, adjudecarea unui premiu sau ajutorul acordat unui prieten. Despre studiu Studiul Vulnerabilităţile românilor în ceea ce priveşte frauda datelor personale a fost realizat de Unlock Market Research pe un eşantion naţional, reprezentativ format din 800 de persoane cu vârste între 18 şi 55 de ani, care utilizează cel puţin un serviciu financiar. Jumătate din respondenţi au fost femei şi jumătate bărbaţi, iar 70% dintre intervievaţi au studii superioare. Metodologia folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interviews). Pentru mai multe detalii Dana Ceauşu PR Manager M: +4 0786 305 204 Dana.Ceausu@ing.com

Despre ING Bank România ING Bank România este parte a ING Group, instituţie financiară internaţională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38,8 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți – companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice. ING Bank România este a cincea bancă în top 10 bănci locale, conform activelor, și singura bancă cu creștere organică, fără achiziții de portofolii de clienți sau alte bănci. ING Bank România este o bancă universală cu peste 1,4 milioane de clienți din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri și Mid-Corporate, și Wholesale Banking, dintre care 1 milion dintre aceștia au venituri recurente. Misiunea ING este aceea de a-i susţine pe oameni să fie cu un pas înainte, în viaţă şi în afaceri.