Subiectul lunii pe piața globală
Lupta dintre ulii și porumbei

Notă informativă lunară pregatită de NN Investment Partners - Ecaterina Biris, Portfolio Manager Equity

Decizia de politica monetară a unui stat sau a unei uniuni este luată de cele mai multe ori de către un comitet. Membrii acestui comitet au fost denumiți fie porumbei (în engleză doves) sau ulii (în engleză hawks) datorită modului diferit în care aceștia consideră că politica monetară ar trebui să influențeze economia. Denumirile au fost preluate de la strategiile militare pe când ulii erau în favoarea unui război, porumbeii încercau să găsească modalități pașnice de a soluționa disputa. În cadrul politicii monetare: ulii vor să țină inflația scazută prin luarea de măsuri precum creșterea ratei de dobândă de politică monetară, în timp ce porumbeii se axează pe scăderea ratei șomajului, creșterea economică și permit pentru perioade scurte o inflație mai ridicată pentru a își atinge obiectivele.

FED anunță o posibilă creștere a ratei de dobândă în 2023

În cadrul întâlnirii lunare a Băncii Federale a Americii (FED), în iunie au anunțat că au început discuțiile cu privire la creșterea ratei de dobândă. Cu alte cuvinte, dacă până în prezent membrii erau mai mult porumbei, acum ulii au început să prindă glas și să fie în favoarea creșterii ratei de dobândă. Asta se datorează și ultimelor date publicate asupra ratei șomajului și a inflație, făcând ca FED să fie mai puțin îngrijorată de rata șomajului și să se focuseze pe rata inflației. După cum putem observa și în graficele de mai jos rata șomajului continuă să scadă ușor, situându-se la un nivel de 5.8% în luna mai, iar rata inflației crește spectaculos la o rata de 5%.

Grafic 1: Evoluția în ultimul an și în ultimii 5 ani a inflației (linia cu portocaliu) și a ratei șomajului (bare cu gri) din SUA, ambele axe sunt exprimate în procente

Sursa date: Refinitiv Datastream

În cadrul întâlnirii membrii Comitetului Federal pentru Piața deschisă (FOMC) au proiectat o creștere a mediei ratei de dobândă de referință la 0.6% in 2023, față de 0.1% la cât se situează în prezent. Ultima dată când membrii au prezentat aceasta proiecție a fost în martie 2021, și atunci nu anticipau nicio creștere pe tot parcursul anului 2023. Decizia finală a fost aceea de a menține rata de dobândă de referință neschimbată în cadrul intervalului de 0%-0.25%.

FED publică și un grafic introdus de Ben Bernanke (guvernatorul FED în perioada 2006-2014) în care cei 18 membrii își prezintă opinia referitoare la rata de dobândă de referință de la sfârșitul următorilor 3 ani. Evoluția acestor opinii se vor afla în atenția investitorilor în următoarele luni. Balanța dintre ulii și porumbei va ține ocupați analiștii macroeconomici și va influența volatilitatea pieței de obligațiuni.

BCE continuă să cumpere obligațiuni

BCE (Banca Centrală Europeană) a anunțat că va continua să cumpere obligațiuni în cel de-al treilea trimestru pentru programul de achiziționare de urgență în caz de pandemie (PEPP) la o rată mai accelerată față de primele luni ale acestui an. Conform anunțurilor inițiale, PEPP se va desfășura până în martie 2022 și presupune cumpărarea de obligațiuni în valoare de 1.85 trilioane euro (aproximativ 80 miliarde de euro pe lună). Așteptările sunt ca în cadrul întâlnirii din septembrie să se decidă continuarea sau nu a acestui program după martie 2022.

La nivelul BCE diferența dintre ulii și porumbei stă în faptul că porumbeii ar vrea să țină curbele randamentelor la niveluri joase și uniforme până când ținta de inflație de 2% va putea fi susținută pentru o perioadă lungă. Modul în care aceștia vor să acționeze este prin păstrarea unui procent important din PEPP, în timp ce ulii doresc să crească randamentele obligațiunilor și să oprească programul PEPP cu prima ocazie.

Grafic 2: Evoluția în ultimul an și în ultimii 5 ani a diferenței randamentelor obligațiunilor la 10 ani și 2 ani emise de statul German (portocaliu), Belgian (albastru), Spaniol (gri deschis), Italian (mov), Francez (gri închis), axa este exprimată în puncte de bază

Sursa date: Refinitiv Datastream

O altă referire a fost făcută la creșterea ratelor de dobândă din piață, astfel, conform lui Christine Lagarde (președintele Băncii Centrale Europene), o creștere susținută a ratelor de dobândă ar limita condițiile de finanțare, de altfel esențiale pentru revenirea economică. De asemenea, Lagarde a mai adăugat că inflația a accelerat în ultimele luni în mare parte din cauza efectelor de bază și a creșterii prețurilor la energie. Toți acești factori se așteaptă să fie tranzitorii, accelerând în a doua jumătate a anului, dar apoi urmând să se tempereze.

BCE a prezentat noile proiecții: economia din zona Euro se așteaptă să crească cu 4.6% în 2021 și 4.7% în 2022, iar inflația se așteaptă să fie 1.9% în 2021 și 1.5% în 2022.

BCE este în proces de revizuire a strategiei. Lagarde a menționat că sunt discuții de a include în rolul BCE și lupta împotriva schimbării climatice precum și modernizarea comunicării băncii centrale. Aceasta strategie ar putea relaxa măsurile și atenția nu ar mai fi predominant asupra inflației. BCE consideră moduri noi, alternative de măsurare a inflației incluzând creșterea prețurilor imobilelor pentru populație. Întreaga strategie va fi prezentată în septembrie.

G7 a propus un impozit pe profit minim global de 15%

Întrunirea dintre liderii celor 7 națiuni: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii s-a încheiat cu un acord comun de a impune un impozit minim pe profit de 15%. Companiile vor plăti impozitul pe profit în orice țară în care au o marja de profit (Profit împărțit la total vânzări) mai mare de 10%. Prin această măsură se dorește limitarea paradisurilor fiscale (țări ce adoptă un impozit pe profit foarte scăzut pentru investitorii străini), dar și un pas firesc datorită expansiunii digitalizării. În acest moment, o companie poate să se stabilească în orice țară, deși vinde produse online, sau nu, în întreaga lume. Irlanda este una dintre destinațiile favorite pentru multinaționalele din sectorul tehnologic datorită impozitului pe profit de numai 12.5%.

Creșterea deficitelor bugetare ca urmare a crizei medicale a facilitat luarea unei astfel de decizii. Deși rata de impozitare pare scăzută, este un prim pas spre uniformizare și taxare suplimentară. Decizia se va lua în iulie în cadrul summit-ului G20.

Număr record de oferte publice inițiale

Oferta publică inițială (în engleză Initial Public Offering-IPO) reprezintă procesul prin care o companie privată oferă pentru prima dată acțiuni publicului prin emiterea de acțiuni noi. Conform datelor publicate de Dealogic, în primele luni ale anului 2021 valoarea IPO-urilor din Statele Unite ale Americii a surclasat întreaga valoare a IPO-urilor din 2020. În 2020 au fost atrase 168 de miliarde USD prin aceste operațiuni, în timp ce până în iunie 2021 valoarea s-a ridicat la 171 miliarde USD.

O sumă importantă este atrasă de către companiile de achiziții cu scop special (SPAC). Aceste companii, fără activitate comercială, efectuează o creștere de capital printr-un proces de IPO pentru a cumpăra o altă companie cu capitalul atras. În ultima perioadă aceste companii au fost foarte populare datorită costului mai redus al companiilor private de a se lista prin intermediului unui SPAC versus un IPO normal, dar și aceste operațiuni se pot derula într-un timp mai scurt. Ratele de dobândă reduse, goana după randament și lichiditatea ridicată au crescut evaluările companiilor publice, creând un mediu atractiv pentru companiile private de a se lista și de a beneficia de aceste evaluări.

Grafic 3: Evoluția în ultimul an și în ultimii 5 ani a numărului de companii noi listate la bursele de valori din Statele Unite ale Americii

Sursa date: Stock Analysis

Cât de folositor ți-a fost acest conținut?