Evoluții pe plan local
Bugetul 2021:primul pas
într-o călătorie lungă

Notă informativă pregatită de Natalia Grossu, NNIP – Senior Portfolio Manager, Fixed Income

Guvernul a publicat bugetul pentru anul 2021, care indică un deficit de 7,2% din PIB. În ciuda discuțiilor din spațiul public, acesta nu este un buget de austeritate: nu există creșteri de taxe sau scăderi de venituri. Avem doar câteva măsuri de limitare a cheltuielilor cu salariile, pensiile și asistența socială, cheltuieli care ajunseseră la aproape 95% în anii precedenți, un nivel complet nesustenabil.

În anii următori, acest demers nepopular va trebui să continue, pentru ca România să poată duce la îndeplinire proiectele de reformă economică. Pandemia a creat un context favorabil întârzierii reformelor fiscale, de care România avea nevoie după excesele anilor 2017-2019. În plus, pandemia a făcut ca UE și agențiile de rating să fie mult mai tolerante în ce privește deficitele bugetare foarte mari, care, în mod normal, ar fi fost considerate a fi total inacceptabile. Iar o astfel de abordare, mult mai indulgentă, a fost foarte importantă pentru țara noastră, deoarece doar 45% din deficitul bugetar al României din 2020 (-9.8% din PIB, nivel record) a fost cauzat de pandemie. Însă momentul adevărului nu a fost decât amânat.

Începând cu iunie 2019, România se află sub procedurile de deviație semnificativă de la obiectivul de deficit structural din 2017, Consiliul European solicitând țării noastre să implementeze măsuri prin care să corecteze deviațiile. Deși, în contextul pandemiei, criteriile de disciplină fiscală au fost amânate pentru 2020 și 2021, mai devreme sau mai târziu, România va trebui să ia măsuri pentru a corecta deviațiile fiscale.

Piețele au primit în mod favorabil bugetul pentru 2021, considerând ca este un pas bun în direcția corectă. Dar orice nouă deviație va fi sancționată de către piețe și va duce la o creștere a costului de împrumut.

Piața românească de obligațiuni a început anul pe o notă pozitivă. Diminuarea dobânzii de politică monetară din ianuarie a dus la continuarea scăderii randamentelor titlurilor de stat.

Dar, începând cu februarie, o serie de evenimente au întrerupt această tendință. Astfel, inflația pentru luna ianuarie a fost mult peste așteptările pieței, în special datorită creșterii prețurilor la electricitate, odată cu liberalizarea pieței pentru consumatorii casnici. Apoi, produsul intern brut a fost de asemenea mult peste așteptări, înregistrând o revenire solidă, în ciuda restricțiilor de mobilitate de la sfârșitul anului. În acest context, piețele și-au ajustat așteptările în ceea ce privește direcția de politică monetară a Băncii Centrale, astfel că perspectiva continuării stimulării economiei, în condițiile acestor reveniri, a fost pusă sub semnul întrebării.

Apoi, piața românească nu a rămas imună la evoluțiile internaționale, iar creșterile de randamente în întreaga lume au generat și în România o presiune în sus asupra costului de împrumut.

Grafic: Evoluția în ultimul an și în ultimii 5 ani a randamentului titlurilor de stat emise de România cu maturitatea 10 ani (cu negru), emise de Ungaria (albastru) și Polonia (portocaliu)

 

Sursa date: Bloomberg

Având în vedere contextul intern și internațional, anul 2021 se va dovedi unul dificil și pentru piețele românești. În același timp însă, nivelul randamentelor reale în RON încă este atractiv comparativ cu restul regiunii, iar posibilitatea accesării de fonduri considerabile la costuri mici, puse la dispoziție de Uniunea Europeană, reduce presiunea asupra Ministerului de Finanțe de a se împrumuta pe piețele financiare.

Nota informativa pregatita de Natalia Grossu, NNIP – Senior Portfolio Manager, Fixed Income

Cât de folositor ți-a fost acest conținut?
Share