Sănătatea financiară în procente.
Tu unde te încadrezi?

Rezultatele unui studiu ING International* ne arată care este comportamentul românilor în legătură cu sănătatea financiară şi care sunt modurile în care ei aleg să aibă grijă de banii lor. Psihologul Diana Lupu te va ajuta să înţelegi mai bine aceste comportamente, de unde se trag şi cum poţi face anumite alegeri pentru confortul tău financiar.
Sănătatea financiară şi pandemia
Există diferite lucruri sau criterii care arată ce înseamnă sănătatea financiară pentru români. Pe primele locuri, la egalitate, se află controlul şi lipsa de stres atunci când trebuie să îţi administrezi bugetul şi dorinţa de a deţine controlul asupra cheltuielilor. Chiar dacă românii consideră că sănătatea lor financiară era mai bună înainte de COVID-19, nu îşi pierd optimismul şi sunt de părere că aceasta se va îmbunătăţi într-un an.
Ce faci ca să îţi îmbunătăţeşti confortul financiar?
O mare parte dintre românii participanţi la studiu au răspuns că au luat câteva măsuri legate de bugetul lor, precum faptul că au cheltuit cu atenţie, au încercat să îşi controleze cheltuielile ţinând evidenţa acestora sau reducându-le unde a fost posibil. Pe de altă parte, există şi români care au apelat la ajutorul experţilor, au cerut ajutor de la banca lor sau au căutat informaţii financiare online.
Iată ce măsuri declară românii că iau pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară:
Cheltuiesc cu atenţie şi analizez mai multe opţiuni
66%
Controlez sau reduc din cheltuieli
56%
Controlez sau reduc din datorii
62%
Ţin evidenţa cheltuielilor
63%
Setez obiective pe termen lung
45%
Economisesc regulat
44%
Încerc să îmi diversific veniturile sau să le consolidez
33%
Vorbesc cu familia, rude sau prieteni
36%
Caut informaţii financiare pe internet
27%
Mă documentez pe site-ul sau în aplicaţia băncii
23%
Vorbesc cu experţi sau consultanţi financiari
12%
Tu te bazezi pe intuiţie când vine vorba de controlul finanţelor?
Românii se bazează, în primul rând, pe memorie şi intuiţie atunci când vine vorba de gestionarea finanţelor. Ponderea celor care folosesc această "metodă" zi de zi este mult mai mare comparativ cu alte ţări: 40% în România, faţă de 26% în Olanda sau Spania.

Să fie, oare, românii mai încrezători în forţele proprii decât alţii? Psihologul Diana Lupu te poate ajuta să-ţi dai seama de ce intuiţia te ghidează să iei anumite decizii: Românii tind să aleagă intuiţia pentru că nu au avut parte de educaţie financiară şi de modele care să le ofere şi alte alternative comportamentale.
Oricât de corectă s-ar simţi, aceasta este de urmat doar în anumite situaţii. De exemplu, ne poate ajuta să generăm idei noi, dar să nu ne bazăm doar pe ea în momentul în care punem în balanţă investiţiile pe care urmează să le facem. În multe situaţii avem nevoie să utilizăm o combinaţie de gândire deliberată şi intuiţie autonomă.

Când vine vorba de acest subiect, cred că este important să:

1. Respiri profund în momentul în care simţi că te întâlneşti cu un moment în care este nevoie să iei o decizie. Chiar dacă pare extrem de simplu, respiraţia ne ajută să accesăm partea complexă a creierului. Astfel, îţi oferi timp de identificare a soluţiilor spre o decizie mult mai informată.

2. Îţi oferi mai mult timp de gândire şi de căutare a informaţiilor înainte să iei o decizie. Persoanele care iau decizii bune ştiu când e important să acţioneze imediat şi când este timpul să aştepte şi să adune mai multe informaţii înainte de a alege.
Sănătatea financiară, mentală şi fizică - există vreo legatură între ele?
Majoritatea românilor sunt de acord că sănătatea financiară influenţează atât sănătatea mentală, cât şi sănătatea fizică:
Sănătatea mea financiară influenţează în mare măsură bunăstarea mea generală
61%
Sănătatea mea financiară influenţează în mare măsură sănătatea mea fizică
55%
Sănătatea mea financiară influenţează în mare măsură sănătatea mea emoţională
54%
Diana Lupu e de părere că există o legătură puternică între ele. Dar de ce?

Trăim într-un corp conectat la ceea ce gândim şi simţim, astfel că sănătatea fizică este influenţată direct. Când vine vorba despre acest subiect, cred că este important să învăţăm să ne antrenăm creierul să vadă şi părţile pozitive din experienţele de zi cu zi, care uneori ne provoacă o stare neplăcută:

1. Începe ziua cu 5 minute de conectare cu tine şi corpul tău printr-un exerciţiu de respiraţie. Concentrează-te pe plămâni şi respiraţie şi priveşte cu interes emoţiile şi gândurile cu care dai startul unei noi zile.

2. Ţine un jurnal al recunoştinţei în care să notezi lucrurile pentru care eşti recunoscător din acea zi. De multe ori încheiem ziua gândindu-ne doar la ceea ce a mers prost, aşa că te invit să exersezi şi o altă perspectivă.
Regrete şi îngrijorări?
Doar 29% dintre români se declară mulţumiţi de situaţia lor financiară în general. Și mai mult de jumătate spun că fac cumpărături din impuls pe care, mai apoi, le regretă.

Fiecare comportament pe care îl facem ajută la îndeplinirea unei nevoi, iar cumpăratul impulsiv a devenit obişnuit în zilele noastre.
Acest timp de impulsivitate este legat de anxietate şi de starea de bine generală, dar şi dorinţa de a ne schimba starea de spirit. Ceea ce face ca acest comportament să apară, este faptul că ne ajută să producem schimbare pe moment: Simt un disconfort emoţional - am nevoie să mă simt mai bine - reacţionez imediat - apare sentimentul de vină.

Pentru a înţelege cumpăratul impulsiv dintr-o perspectivă psihologică ar trebui să:

1. Îţi pui întrebarea "Ce ne motivează să cumpărăm produse impulsiv?" A descoperi care este emoţia şi starea care stau la baza acestui impuls te poate ajuta să încerci şi alte modalităţi prin care să îndeplineşti acea nevoie.

2. Începe prin a reduce numărul de site-uri web dar şi timpul pe care îl petreci navigând. Astfel, te vei expune la mai puţine cazuri în care trebuie să cheltui impulsiv şi vei avea mai multă energie pentru a lua decizii de cheltuieli semnificative.
Ce trebuie să faci ca să îţi îmbunătăţeşti starea financiară?
Majoritatea românilor sunt mai individualişti decât oamenii din alte ţări şi se bazează pe forţele proprii, mult mai puţini fiind cei care apelează la specialişti sau cursuri.
50% dintre ei declară că învaţă singuri din cărţi sau online şi 64% din propriile experienţe. Totuşi, 69% dintre ei sunt de acord ca educaţia financiară ar trebui sa fie predată şi în şcoli.

Diana Lupu e de părere că: De-a lungul timpului, cultura noastră a transmis mesajul individualităţii şi ne-a încurajat mai puţin să lucrăm în echipă, să cerem păreri sau să fim mai deschişi şi la alte păreri. Cel mai bun exemplu pentru individualism este "capra vecinului". Care sunt mesajele pe care le primesc românii de aici? Ei bine, competiţia toxică, invidia sau lipsa de colaborare.

Când vine vorba de acest subiect, cred că este important să:

1. Realizezi o listă cu oameni din domenii profesionale pe care îi apreciezi şi să descoperi mai multe despre povestea lor şi despre ce paşi profesionali au urmărit. Astfel poţi descoperi mai multe perspective şi surse de informare legate de punctele tale de interes.

2. Invită curiozitatea în comunicarea ta cu ceilalţi, pune întrebări şi încearcă să asculţi, nu doar să auzi ceea ce spune celălalt. Curiozitatea ne invită la creativitate şi la dorinţa de cunoaştere, aşa că poate să fie un bun punct de pornire.
Oriunde te-ai încadra, e bine să ştii să faci cele mai bune alegeri pentru confortul financiar. Încearcă să pui în practică ideile psihologului Diana Lupu şi vezi dacă apar schimbări pozitive asupra sănătăţii tale financiare.
*Datele aparţin unui studiu ING International cu privire la sănătatea financiară a populaţiei, din luna februrie 2021